DECIZIE   Nr. 751 din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor din economie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 567 din 28 iulie 2008

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Patricia Marilena Ionea         - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 1.976/212/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa, prin avocat. Lipseşte partea Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentanul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia. In acest sens, sub aspectul admisibilităţii, arată că textul de lege criticat este în vigoare întrucât nu a intervenit abrogarea sa. Deşi art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 a avut o aplicare limitată în timp, aceasta nu semnifică faptul că raporturile juridice născute sub imperiul acestui text de lege nu continuă să fie guvernate de dispoziţiile sale. Pe fond, arată că textul de lege dedus controlului de constituţionalitate este contrar art. 44 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, având în vedere nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004, consideră că acest  act normativ a urmărit susţinerea persoanelor juridice cu capital de stat supuse procesului de privatizare. Insă, prin intervenţia asupra raporturilor juridice substanţiale în care cealaltă parte era o persoană juridică de drept privat, s-a produs o încălcare a dreptului de proprietate al acestei din urmă entităţi, afectându-se, în egală măsură, şi libertatea economică a acesteia. In plus, consideră că este încălcat principiul descentralizării administraţiei publice locale, întrucât statul a intervenit în procesul de privatizare al unor entităţi care aparţineau autorităţii administraţiei locale. In sfârşit, arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, pe de o parte, este înfrântă speranţa legitimă de a obţine penalităţile de întârziere datorate, iar pe de altă parte, restrângerea dreptului de proprietate în acest caz este o măsură disproporţionată în raport cu scopul urmărit.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că, pentru a fi considerată în vigoare, o normă juridică trebuie să continue să producă drepturi şi obligaţii, or, textul de lege criticat a avut o aplicare limitată în timp.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.976/212/2006, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa într-o cauză comercială.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă principiul descentralizării administrative, în măsura în care este interpretat că instituie măsuri de ajutorare a unei regii autonome locale în vederea privatizării sale. Or, consideră că statul nu poate dispune măsuri economice în privinţa unor entităţi aflate în subordinea administraţiei publice locale fără a încălca principiul constituţional mai sus amintit. De asemenea, consideră că art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului este neconstituţional şi în măsura în care s-ar aplica unor raporturi juridice născute între o persoană juridică cu capital de stat şi una cu capital în exclusivitate privat, întrucât statul nu ar putea interveni în raporturile juridice în care este parte un agent economic privat, anulând creanţe ce îi aparţin acestuia în mod legal.

Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că intervenţia statului prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 se circumscrie obligaţiei acestuia de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, neputându-se afirma că în acest mod s-ar încălca principiul descentralizării administrative.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă întrucât textul de lege criticat şi-a încetat aplicabilitatea anterior sesizării Curţii Constituţionale, iar potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu se poate pronunţa decât asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă şi gaze naturale până la 30 iunie 2004, beneficiază de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere."

Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor dispoziţii constituţionale: art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 135 privind economia şi art. 120 alin. (1) care consacră principiul descentralizării administraţiei publice locale. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii ce se referă la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin textul de lege criticat a fost instituit un termen de graţie - 30 iunie 2004 - până la împlinirea căruia persoanele juridice consumatoare de utilităţi care plăteau integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţiile curente şi restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă şi gaze naturale beneficiau de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere. Prin urmare, art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 a avut o aplicare limitată în timp, situată între data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 - 28 mai 2004, data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, - şi data de 30 iunie 2004, prevăzută de alin. (4) al art. 1.

Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei de judecată la data de 16 ianuarie 2008, dată la care dispoziţiile alin. (4) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 încetaseră deja să mai genereze drepturi şi obligaţii pentru viitor. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă numai dacă acestea sunt în vigoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congaz" - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 1.976/212/2006 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea