DECIZIE Nr.
749 din 24 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371 7 alin. 2, 3 si 4 si art. 454
alin. 1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 580 din 1 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Mihaela Senia Costinescu - maqistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3717 alin. 2, 3 şi 4 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Shell Gas România" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr.
15.081/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele
şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 21 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 15.081/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 3717 alin. 2, 3 şi 4 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Shell Gas România"
- S.A. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul invocă art. 16 alin. (1), art. 21, 24 şi 53 din Constituţia
României şi susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale,
deoarece instituie posibilitatea executorului judecătoresc de a stabili în mod
arbitrar cheltuielile de executare. Pe de altă parte, prin dispoziţiile art.
454 alin. 1 din Codul de procedură civilă se creează un dezechilibru în
raportul execuţional dintre creditor şi debitor. Astfel, imposibilitatea
efectuării plăţii de către terţii contractanţi către debitor, prin înfiinţarea
popririi, poate paraliza întreaga activitate economică a acestuia, favorizând
concurenţa neloială.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate cu care a sesizat Curtea Constituţională.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate
fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3717 alin. 2, 3 şi 4 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
care au următorul conţinut:
- Art. 3717 alin.
2, 3 şi 4: „Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în
sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la
executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi
ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de
executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu
prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de
către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate
de partea interesată, în condiţiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol,
procesul-verbal constituie titlu executoriu.";
- Art. 454 alin.1: „Poprirea
se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe
titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452,
înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 referitoare la accesul liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 care consacră dreptul la apărare şi ale art. 53
referitor la restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate referitoare
la dispoziţiile art. 3717 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că
acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin Decizia
nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 826 din 4
decembrie 2007. Cu acel prilej, instanţa constituţională a reţinut că, prin
intermediul art. 3711 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit un ansamblu
de mijloace procedurale menite să facă posibilă realizarea efectivă a dreptului
chiar şi în cazurile în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia
stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu.
Astfel, executarea silită intervine numai în cazul neexecutării de bunăvoie a
măsurilor dispuse de judecător, fără a se încălca dispoziţiile din Legea
fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, invocate de autorul excepţiei.
De asemenea, prin Decizia nr. 206 din 15 mai 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 388 din 5 iunie 2003, Curtea a statuat că
„stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 3717 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură
civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de
executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit
chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea
interesată, în condiţiile legii. Sub imperiul reglementării deduse controlului,
procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc nu scapă controlului
instanţelor de judecată, iar întocmirea acestuia, în condiţiile prevăzute de
lege, nu lezează în niciun fel accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei
la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că
împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei
interesaţi sau vătămaţi prin executare, oferă toate garanţiile procesuale
pentru realizarea deplină a acestor drepturi".
Cu privire la dispoziţiile art. 454 din Codul de
procedură civilă, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, că „poprirea se realizează prin
intermediul unei proceduri suple şi rapide în vederea recuperării creditului,
art. 454 din Codul de procedură civilă având ca finalitate tocmai asigurarea
celerităţii executării prestaţiei la care debitorul este obligat printr-un
titlu executoriu. In considerarea acestor raţiuni şi pentru prevenirea unor
eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării
executării obligaţiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres
înfiinţarea popririi fără obligaţia somării prealabile a debitorului. Insă în
condiţiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoştinţă
despre înfiinţarea popririi, textul de lege criticat nu lezează în niciun fel
accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei la apărare. Astfel, în temeiul
art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act
de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi
prin executare, debitorul beneficiază de toate garanţiile procesuale pentru
realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanţei măsura dispusă,
în cadrul unei proceduri contradictorii. Aşa fiind, susţinerea autorului
excepţiei, conform căreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art.
21 şi 24 din Constituţia republicată, este neîntemeiată".
Atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor amintite
sunt pe deplin valabile şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de
natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii în această materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 3717 alin. 2, 3 şi 4 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Shell Gas România" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 15.081/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu