DECIZIE Nr.
735 din 24 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) si art.
71 alin. 1 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 563 din 25 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art.
71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicată de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe
Raită şi Ştefan Preda în Dosarul nr. 5!l61/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi -
Secţia de minori si familie, de Valerică Pantus si Tudorel Batca (Bîtca) în
Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală, de
Marinică Roznovăt în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi -
Secţia'penală, de Violeta Şerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al'Curţii de
Apel Galaţi - Secţia penală si de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005
al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal se prezintă un angajat al părţii
Societatea Comercială „Zen Turism" - S.R.L. Ilfov, care însă nu are niciun
fel de împuternicire din partea societăţii. Se constată lipsa celorlalte părţi,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 563D/2008, nr. 911D/2008, nr.
1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi nr. 1.170D/2008 au conţinut identic, pune în
discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 911 D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 şi
nr. 1.170D/2008 la Dosarul nr. 563D/2008, care este
primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 21 februarie 2008, 25 martie 2008,
3 aprilie 2008 si 21 aprilie 2008, pronunţate în dosarele nr. 5.161/121/2006,
nr. 1.950/231/2006, nr.
7/121/2005, nr. 4.712/121/2007 şi nr. 16/121/2005, Curtea
de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie şi,
respectiv, Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art.
71 alin. 1 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raită, Ştefan Preda, Valerică Pantus, tudorel
Batca (Bîtca), Marinică Roznovăt, Violeta Şerpaz şi Gheorghe Balîc (Balâc).
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 36 alin. (1) referitoare la dreptul' de
vot al cetăţenilor şi ale art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece
interzicerea dreptului de a alege se transpune într-o măsura
disproporţionată faţă de situaţia care a determinat-o şi nu este necesară
într-o societate democratică, unde toţi cetăţenii cu drept de vot trebuie şă-şi
exercite această posibilitate chiar dacă au fost condamnaţi.
Curtea de Apel Galaţi
- Secţia de minori şi familie opinează că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea de
către legiuitor a unor criterii de individualizare a pedepsei are ca scop
tocmai adaptarea pedepsei la nevoile de apărare socială, în raport de asemenea
situaţii diferite: gravitatea concretă sau abstractă a infracţiunii, periculozitatea
infractorului etc. Evident, restrângerea unor drepturi ca urmare a interzicerii
exercitării lor o anumită perioadă de timp, strict limitată prin hotărârea de
condamnare, nu poate fi dispusă decât cu scopul de ansamblu şi finalitatea
specifică a fiecărei pedepse, determinată de mecanismul ce realizează
individualizarea acesteia.
De aceea, alegerea de către
judecător a drepturilor ce trebuie interzise, precum şi determinarea perioadei
de timp în care să nu fie exercitate, ca modalitate concretă de aplicare a
pedepsei complementare, constituie, alături de pedeapsa principală dispusă,
mijlocul de realizare a individualizării sancţiunii penale.
De asemenea, dispoziţiile legale criticate reprezintă
concretizarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit
cărora nu au drept de vot persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească
definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Mai mult, restrângerea cu
titlu de pedeapsă a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi este permisă,
aşa cum prevede art. 53 din Constituţie, pentru apărarea ordinii publice, a
drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Instituirea pedepselor aplicabile şi
a condiţiilor de aplicare şi executare a acestora, fie ele pedepse principale,
complementare sau accesorii constituie atributul exclusiv al legiuitorului.
Faptul că prin lege s-a prevăzut că o persoană condamnată la o pedeapsă
privativă de libertate este totodată condamnată şi la interzicerea drepturilor
limitativ prevăzute în art. 64 din Codul penal, până la executarea în întregime
a pedepsei principale sau până la considerarea ca executată, reprezintă o
opţiune de politică penală a legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) cu denumirea marginală
Interzicerea unor drepturi şi art. 71 alin. 1 cu denumirea marginală Conţinutul şi modul de
executare a pedepsei accesorii, ambele din Codul penal, care au următorul
conţinut: - Art. 64 alin. 1 lit. a), b) şi c): „Pedeapsa complementară a
interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din
următoarele drepturi:
a)dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile
publice sau în funcţii elective publice;
b)dreptul de a ocupa
o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat;
c)dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o
profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit
condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii;";
-Art. 71 alin. 1: „Pedeapsa
accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea
la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii atrage de drept interzicerea
drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din
momentul în care hotărârea de condamnare a
rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea
totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de
prescripţie a executării pedepsei.".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi art.
71 din Codul penal, şi prin Decizia nr. 438 din 15 aprilie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1
lit. a) teza întâi din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate, care,
deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
acestei jurisprudenţe, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) şi art. 71 alin. 1 din Codul
penal, excepţie ridicată de Liviu Ştefan Predoiu, Gheorghe Raită şi Ştefan
Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de minori
şi familie, de Valerică Pantus şi Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr.
1.950/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală, de Marinică Roznovăţ
în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală, de Violeta Şerpaz
în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi de
Gheorghe Baiîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru