DECIZIE   Nr. 732 din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 266-281 si ale art. 283-285 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 592 din 7 august 2008

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Ninosu                               -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Ion Tiucă                                     - procuror

Ioana Marilena Chiorean            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-281 şi ale art. 283-285 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Urban Electric" - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 14/42/2008 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 570D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2), (4) şi (6) şi ale art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Argeş în Dosarul nr. 89/46/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.198D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (6) şi ale art. 285 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, excepţie ridicată de Asociaţia Crescătorilor de Vaci cu Lapte în Dosarul nr. 232/59/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.323D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Plastidrum" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.552/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspund avocatul Casandra Elena Burz Pânzaru pentru autorul excepţiei, Societatea Comercială „Plastidrum" - S.R.L. din Bucureşti, cu împuternicire avocaţială la dosar, precum şi avocatul Adrian Ceparu pentru Administraţia Străzilor din Bucureşti, cu împuternicire avocaţială la dosar.

Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 548D/2008, nr. 570D/2008, nr. 1.198D/2008 şi nr. 1.323D/2008, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Avocatul autorului excepţiei şi avocatul părţii Administraţia Străzilor din Bucureşti arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 570D/2008, nr. 1.198D/2008 şi nr. 1.323D/2008 la Dosarul nr. 548D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu asigură accesul la o cale de atac soluţionată de către o instanţă judecătorească superioară, putând fi atacate doar cu plângere.

Avocatul părţii Administraţia Străzilor din Bucureşti solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 230/2008.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Incheierea din 20 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 14/42/2008, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-281 şi ale art. 283-285 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Urban Electric" - S.R.L. din Ploieşti în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Prin Incheierea din 7 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 89/46/2008, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (2), (4) şi (6) şi ale art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia a fost ridicată de Consiliul Judeţean Argeş în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.

Prin Incheierea din 2 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 232/59/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (6) şi ale art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia Crescătorilor de Vaci cu Lapte în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Prin Incheierea din 31 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.552/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Plastidrum" - S.R.L. din Bucureşti în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât instituie o jurisdicţie administrativă - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - contrară normelor constituţionale, iar pe de altă parte, prevăd o singură cale de atac împotriva hotărârilor Consiliului, în care nu se pot aduce alte probe decât înscrisurile.

Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, întrucât deciziile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se pot ataca la instanţa de contencios administrativ cu plângere.

Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin Constituţiei.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia accesului liber la o instanţă de judecată.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituţie, deoarece persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţională.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 266-281 şi ale art. 283-285 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006.

Dispoziţiile de lege atacate sunt cuprinse în cap. IX - „Soluţionarea contestaţiilor", secţiunea a 4-a (art. 266-276) - „Procedura de soluţionare a contestaţiilor în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor", secţiunea a 5-a (art. 277) - „Măsuriprovizorii", secţiunea a 6-a (art. 278-282) - „Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor" şi secţiunea a 8-a (art. 283-285) - „Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor".

Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art.124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 125 privind statutul judecătorilor, ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi cele ale art. 2 din Protocolul 7 la Convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 283 alin. (6) şi ale art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prin Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că împrejurarea că, în această materie, legea a prevăzut două căi alternative prin care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante poate contesta actul respectiv nu este de natură a contraveni principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Opţiunea pentru una dintre cele două posibilităţi (calea administrativ-jurisdicţională, în condiţiile ordonanţei de urgenţă criticate, sau calea justiţiei, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004), plasează persoanele vătămate în situaţii juridice diferite, iar sub acest aspect Curtea Constituţională a reţinut în mod constant, în jurisprudenta sa, în concordanţă cu practica jurisdicţională a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, numai similitudinea de situaţii impunând un tratament juridic nediferenţiat.

In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 21 din Constituţie, Curtea a reţinut că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 283 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliu la curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii contractante. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluţionare a plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, reprezintă expresia aplicării dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.

Totodată, Curtea s-a pronunţat asupra unor critici similare care priveau cap. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prin Decizia nr. 690'din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 1 octombrie 2007, statuând că aceste dispoziţii reglementează o procedură administrativ-jurisdicţională de soluţionare a contestaţiilor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Pentru soluţionarea contestaţiilor, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Referitor la legitimitatea constituţională a procedurilor administrativ-jurisdicţionale, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu contravine dispoziţiilor constituţionale atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, iar existenţa unor organe administrative de jurisdicţie nu poate să ducă la înlăturarea intervenţiei instanţelor judecătoreşti în condiţiile legii, în atare situaţie, este exclusă posibilitatea ca un organ al administraţiei publice, chiar cu caracter jurisdicţional, să se substituie instanţei judecătoreşti, astfel încât părţilor nu li se poate limita exercitarea unui drept consfinţit de Constituţie. Sub acest aspect, dispoziţiile art. 283 alin. (1) stabilesc dreptul persoanei interesate de a formula plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliu, instanţa competentă să o soluţioneze fiind curtea de apel - secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii contractante.

Curtea Constituţională a reţinut că existenţa unei proceduri prealabile administrativ-jurisdicţionale este acceptată şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenţă prin care, în legătură cu aplicarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, s-a statuat că raţiuni de flexibilitate şi eficienţă, care sunt pe deplin compatibile cu protecţia drepturilor omului, pot justifica intervenţia anterioară a unor organe administrative sau profesionale ce nu satisfac sub fiecare aspect în parte exigenţele menţionatelor prevederi; un asemenea sistem poate fi reclamat de tradiţia juridică a mai multor state membre ale Consiliului Europei (Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere contra Belgiei, 1981).

Având în vedere toate acestea, Curtea a constatat că instituirea prin lege a unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu este, eo ipso, neconstituţională.

Mai mult, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prevede în mod expres în art. 255 alin. (1) că „Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau în justiţie, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare". Or, într-o atare situaţie, dispoziţiile criticate satisfac pe deplin cerinţa constituţională consacrată de art. 21 alin. (4), potrivit căreia Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite", persoana vătămată având posibilitatea de a opta între contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdicţională şi formularea unei acţiuni direct în faţa instanţei judecătoreşti, în temeiul dreptului comun în materia contenciosului administrativ.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că nu sunt încălcate nici prevederile cuprinse în actele internaţionale invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar, referitor la dispoziţiile art. 124, 125, 126 şi 148 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au relevanţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-281 şi ale art. 283-285 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Urban Electric" - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 14/42/2008 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, de Consiliul Judeţean Argeş în Dosarul nr. 89/46/2008 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, de Asociaţia Crescătorilor de Vaci cu Lapte în Dosarul nr. 232/59/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Comercială „Plastidrum" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.552/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean