DECIZIE Nr. 73 din 7 martie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 194 din
Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 257 din 17 aprilie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Cristina Nicoara - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 194 din Codul penal, exceptie ridicata de Mircea Nicolae
Harapu in Dosarul nr. 19.521/2000 al Judecatoriei Timisoara.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei de neconstitutionalitate,
reprezentat prin avocat Stelian Capatana, in baza delegatiei depuse la dosar,
constatandu-se lipsa ZWIRL COM INC, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul partii prezente solicita admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate pentru argumentele expuse in scris in motivarea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate, intrucat apreciaza ca dispozitiile art. 194 din
Codul penal nu contravin, asa cum sustine autorul ei, prevederilor art. 16 si
24 din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 octombrie 2001, pronuntata in Dosarul nr.
19.521/2000, Judecatoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 194 din Codul penal, exceptie
ridicata de Mircea Nicolae Harapu intr-o cauza penala.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
de lege criticate extind in mod nejustificat sfera lor de aplicare si creeaza
inegalitate in drepturi intre cetateni prin modul in care acestia sunt tratati
de catre instantele judecatoresti, incalcandu-se astfel prevederile
constitutionale ale art. 24, referitoare la dreptul la aparare, si ale art. 16,
privind egalitatea in drepturi.
Judecatoria Timisoara, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens se arata ca
textul de lege criticat nu stabileste privilegii sau discriminari, astfel ca nu
este incalcat principiul egalitatii in drepturi prevazut la art. 16 din
Constitutie. Se precizeaza ca nu sunt incalcate nici prevederile
constitutionale ale art. 24 privitoare la dreptul la aparare, intrucat persoana
implicata in savarsirea infractiunii se poate folosi de toate mijloacele
prevazute de lege pentru exercitarea acestui drept.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 194 din
Codul penal sunt constitutionale, intrucat textul de lege criticat de autorul
exceptiei prevede ca atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv al
infractiunii de santaj poate fi orice persoana. Asa fiind, art. 194 din Codul
penal nu vine in contradictie nici cu prevederile art. 16 si nici cu
prevederile art. 24 din Constitutie.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens, in esenta, se arata ca "opinia autorului
exceptiei nu poate fi acceptata, fiind nefundamentata, iar invocarea
dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 24 din Constitutie este fortata, aceste
texte neavand o legatura directa cu motivarea exceptiei".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
194 din Codul penal, potrivit carora: "Constrangerea unei persoane, prin
violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca
fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru
altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte
reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul
acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7
ani."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, de altfel confuz
formulata, textul de lege criticat este redactat in mod defectuos si prin
aceasta permite instantei de judecata sa aplice dispozitiile art. 194 din Codul
penal unor persoane care nu pot avea calitatea de subiect pasiv al infractiunii
de santaj, incalcandu-se, astfel, art. 16 alin. (1) si art. 24 din Constitutie,
care prevad:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
Art. 194 din Codul penal, cuprins in cap. II "Infractiuni contra
libertatii persoanei", reglementeaza infractiunea de santaj, ce consta in
atingerea adusa, in principal, libertatii psihice a persoanei, prin
constrangerea exercitata de catre infractor asupra acesteia, in scopul
dobandirii in mod injust a unui folos pentru sine sau pentru altul. Textul de
lege nu cere ca subiectii infractiunii de santaj sa aiba anumite calitati
speciale si nu prevede criterii particulare de identificare a victimelor, ci,
potrivit art. 194 din Codul penal, subiect pasiv al infractiunii de santaj
poate fi orice persoana fata de care se exercita actiunea de constrangere, prin
violenta sau amenintare, pentru ca aceasta sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa
sufere ceva.
Asa fiind, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate
formulata si constata ca nu sunt incalcate prevederile art. 16 si 24 din
Constitutie.
De altfel, in realitate critica de neconstitutionalitate priveste aplicarea
dispozitiilor art. 194 din Codul penal care, in opinia autorului exceptiei,
este redactat in mod defectuos si prin aceasta permite instantei de judecata sa
il aplice unor persoane care nu pot avea calitatea de subiect pasiv al
infractiunii de santaj. Or, asa cum s-a statuat in mod constant in
jurisprudenta Curtii Constitutionale, aceasta nu este competenta sa se pronunte
in legatura cu aspectele privind aplicarea legii, ele urmand sa fie solutionate
de catre instanta de judecata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 194 din
Codul penal, exceptie ridicata de Mircea Nicolae Harapu in Dosarul nr.
19.521/2000 al Judecatoriei Timisoara.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 martie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu