Decizia Nr.729 din 02.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia ConstantinPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 418 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, excepţie ridicată de Măriuţa Banciu în Dosarul nr. 6.051/231/2009 al Judecătoriei Focşani.La apelul nominal se prezintă personal partea Dumitru Banu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.051/231/2009, Judecătoria Focşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 418 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.Excepţia a fost ridicată de Măriuţa Banciu cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin înfiinţarea unui corp al executorilor bancari se acordă atribuţii specifice puterii judecătoreşti unor persoane care sunt simpli angajaţi ai unei persoane juridice de drept privat. În plus, se creează o situaţie discriminatorie pentru o anumită categorie de debitori, respectiv cei care au contractat un credit de la o instituţie bancară, punându-i pe aceştia în situaţia de a fi executaţi silit de o persoană fizică ce are calitatea de angajat al creditorului.Judecătoria Focşani consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 418 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, dispoziţii potrivit cărora „Separat sau, după caz, în cadrul asociaţiilor profesionale, instituţiile de credit pot să-şi organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând instituţiei de credit şi altor entităţi care aparţin grupului acesteia şi care desfăşoară activităţi financiare.“Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separaţia puterilor în stat şi în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 572 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 25 iunie 2010, Curtea reţinea că „executarea titlurilor executorii nu reprezintă un act de înfăptuire a justiţiei, în sensul prevăzut de art. 126 alin. (1) din Constituţie. Nici executorii bancari şi nici executorii judecătoreşti nu fac parte din puterea judecătorească, astfel că nu există nicio contrarietate între dispoziţiile legale criticate şi cele ale art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor“.În ceea ce priveşte susţinerea privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea constată că acest principiu impune instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii identice. Natura creditului, precum şi persoana creditorului au o influenţă determinantă asupra tratamentului juridic căruia i se supune debitorul. Astfel, spre exemplu, există o diferenţă semnificativă, dar justificată, între debitorul unei autorităţi publice, al unei bănci sau al unei persoane fizice, întrucât importanţa diferită a activităţii acestora şi destinaţia fondurilor acordate impun un regim diferit sub aspectul stricteţii în recuperarea creditelor acordate.În ceea ce priveşte activitatea bancară, Curtea, prin decizia mai sus amintită, arăta că „activitatea executorilor bancari nu face decât să faciliteze recuperarea creanţelor instituţiilor de credit, activitate esenţială pentru a asigura buna funcţionare a acestora, în condiţiile în care acordarea creditelor nu se poate face decât în condiţiile existenţei resurselor financiare necesare“.Prin urmare, prevederile de lege criticate nu instituie un tratament juridic diferenţiat între persoane aflate în situaţii identice, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 418 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, excepţie ridicată de Măriuţa Banciu în Dosarul nr. 6.051/231/2009 al Judecătoriei Focşani.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea