DECIZIE Nr.
725 din 13 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 681 din 8 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Antibiotice" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr.
50/2005/COM al Tribunalului Iaşi - Judecătorul-sindic.
La apelul nominal se prezintă
autorul excepţiei, prin consilier juridic Marius Solomia, lipsind celelalte
părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei de
neconstituţionalitate solicită admiterea criticii, susţinand că prevederile art. 81 alin. (2) din
Legea nr. 85/2006 limitează dreptul creditorilor care nu se pot constitui
într-un comitet de a promova în justiţie acţiunea pentru anularea actelor
frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru
anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. Astfel,
arată că, în temeiul dispoziţiile legale criticate, instanţa judecătorească
sesizată cu o asemenea acţiune a respins cererea creditorilor, motivand lipsa calităţii lor procesuale active.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionand că, în situaţia în care instanţa face o
greşită aplicare a dispoziţiilor legale criticate, împotriva hotărarii pronunţate de aceasta, partea
interesată poate exercita căile de atac prevăzute de lege.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 8 martie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 50/2005/COM, Tribunalul Iaşi
- Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Antibiotice" - S.A. din Iaşi.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine
că, în măsura în care dispoziţiile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
prevăd că numai comitetul creditorilor poate introduce acţiunea pentru anularea
actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna
creditorilor, atunci cand administratorul judiciar sau
lichidatorul nu o face, iar pentru constituirea acestui comitet se solicită un
număr de trei creditori, se ajunge în situaţia ca, atunci cand există doar unul sau doi creditori,
aceştia să fie privaţi de posibilitatea de a exercita toate drepturile
procesuale pe care legea le pune la dispoziţia părţilor implicate în procedura
insolventei.
Tribunalul Iaşi -
Judecătorul-sindic apreciază că reglementarea
cuprinsă în art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu contravine principiului
consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucat, atunci
cand promovează acţiunea pentru anularea actelor
frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, comitetul creditorilor
acţionează ca un mandatar al acestora.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că,
în situaţia în care sunt prea puţini creditori pentru a se forma comitetul,
acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna
creditorilor poate fi introdusă şi de un singur creditor. Această interpretare
se impune datorită consecinţelor deosebit de importante ale stabilirii unei
astfel de răspunderi, creditorii neputand fi privaţi de avantajele creşterii masei active doar pentru că
nu sunt în număr suficient pentru a se forma un comitet. Aşa fiind, Guvernul
consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie
2006, text de lege care are următorul conţinut: „Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel
de acţiune [pentru anularea actelor frauduloase
încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea
constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 care consacră liberul
acces la justiţie.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate
constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acţiunea
pauliană, prin care se stabileşte dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor.
Potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. (1),
administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală
activă pentru a formula acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate
de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau
transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 şi 80 din
lege. In condiţiile expres prevăzute de lege - art. 81 alin. (2), dacă aceştia
nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, calitatea procesuală
activă este dobandită şi de
comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptăţiţi
să participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor şi
format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei
chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Constituirea prin
lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a
reglementa în mod detaliat şi judicios toate aspectele ce ţin de procedura
insolvenţei, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicand participarea unui număr mare de
creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe. Aşadar,
Curtea constată că dispoziţiile referitoare la comitetul de creditori satisfac
unul dintre imperativele legii, şi anume cadrul organizat, ca modalitate de
manifestare a voinţei creditorilor participanţi la procedura insolvenţei.
Din enumerarea atribuţiilor stabilite prin lege, Curtea
observă că acest comitet acţionează ca un mandatar al adunării creditorilor,
care îndeplineşte funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul
definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar sau
lichidatorul. Or, în condiţiile în care în tabelul definitiv de creanţe sunt
înscrişi prea puţini creditori, fapt ce împiedică formarea unui comitet, este
evident că aceştia pot exercita personal toate atribuţiile pe care legea le
prevede în sarcina comitetului, inclusiv aceea de a introduce la
judecătorul-sindic acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de
debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau
transferurilor de drepturi patrimoniale. Oricare altă interpretare a legii ar
fi de natură a crea consecinţe grave cu privire la stabilirea activului
debitorului, creditorii fiind privaţi de posibilitatea recuperării integrale
sau în proporţie cat mai mare
a creanţelor, doar pentru că nu sunt în număr suficient pentru a forma un
comitet. Prin urmare, Curtea reţine că o astfel de interpretare ar contraveni
scopului declarat al legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în
insolvenţă, şi ar nesocoti accesul liber la justiţie al creditorilor aflaţi
într-o atare situaţie, drept în egală măsură protejat prin Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Antibiotice" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 50/2005/COM al Tribunalului Iaşi -Judecătorul-sindic.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu