DECIZIE Nr.
723 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului si
a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 416 din 22 iunie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului şi a publicităţii
imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Gheorghe Cîmpeanu şi Jenica
Cîmpeanu în Dosarul nr. 18.538/325/2008 al Tribunalului Timiş -Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că
autorul excepţiei Gheorghe Cîmpeanu a depus la dosarul cauzei note scrise prin
care solicită îndreptarea unei erori materiale a instanţei de judecată cu
privire la obiectul excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât
aceasta nu a fost motivată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 21 mai 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 18.538/325/2008, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin.
(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie
ridicată de Gheorghe Cîmpeanu şi Jenica Cîmpeanu într-o cauză civilă ce are ca
obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte
funciară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că prevederile art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996
contravin dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de proprietate.
Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
arătând că textele de lege criticate nu conţin reglementări privind dreptul
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de a dispune
exproprieri pentru cauză de utilitate publică.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat este constituţional, deoarece se limitează la a
determina condiţiile obiective în care persoana interesată îşi poate exercita
dreptul de a solicita oficiului teritorial de cadastru şi publicitate
imobiliară rectificarea sau modificarea cărţii funciare, fără a fi contrare
prevederilor din Constituţie invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise
depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările ulterioare,
având următorul conţinut: „Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea
funciară, a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va
stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei
Naţionale."
In ceea ce priveşte îndreptarea unei erori materiale a
instanţei de judecată cu privire la obiectul excepţiei, solicitată de autorul
excepţiei, Curtea arată că îndreptarea erorilor materiale nu intră în
competenţa acesteia, ci în cea a instanţei de judecată în faţa căreia a fost
ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44
alin. (3) şi (8) privind dreptul de proprietate privată.
Analizând excepţia, Curtea constată că, prin adoptarea
Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, sistemul de
publicitate imobiliară al cărţilor funciare s-a extins la nivelul întregii
ţări. Cartea funciară reprezintă un registru public, ce cuprinde evidenţa
juridică integrală şi exactă a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice şi
juridice din raza lor de cuprindere. Superioritatea sistemului cărţilor
funciare rezidă în faptul că acesta are în vedere apărarea intereselor
proprietarilor bunurilor imobile, dar şi al terţilor, permiţând o identificare
mult mai uşoară a imobilului şi având, astfel, şi efect de opozabilitate. De
asemenea, este de menţionat caracterul real al evidenţei, prin care atât
părţile, cât şi terţii interesaţi sunt în măsură să cunoască situaţia juridică
a unui imobil în orice moment (proprietarul, sarcinile imobiliare, ipotecile,
urmăririle, indisponibilizările, modalităţile de care sunt afectate dobândirea
dreptului, capacitatea părţilor etc). Publicitatea imobiliară întemeiată pe
sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea
funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la bunurile imobile.
Fiecare imobil are cartea sa funciară, în care sunt înscrise toate actele
translative sau constitutive de drepturi, astfel încât se poate cunoaşte
situaţia juridică a acestuia.
Considerată o carte de bază a evidenţei proprietăţii,
cartea funciară este, astfel, un instrument important de apărare a acesteia, cu
atât mai mult cu cât în reglementarea actuală, în anumite situaţii, aceasta
reprezintă un act constitutiv de drepturi.
Dreptul de proprietate este cel mai complex dintre
toate drepturile pe care o persoană le poate avea asupra unui bun, pentru că el
oferă titularului său exerciţiul tuturor prerogativelor pe care legea le
cunoaşte. De aceea, acesta reprezintă un drept fundamental absolut, prevăzut,
garantat şi ocrotit de Constituţie în cuprinsul art. 44 şi 136, în limitele
prevăzute de lege. Este şi motivul pentru care, atunci când legiuitorul a
stabilit reglementarea prin lege organică a domeniilor de importanţă vitală
pentru funcţionarea statului, a cuprins în cadrul dispoziţiilor art. 73 alin.
(3) lit. m), regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. Aşa
fiind, regimul cadastrului şi al publicităţii imobiliare sunt stabilite prin
lege organică, respectiv Legea nr. 7/1996. In cuprinsul art. 33 din lege este
prevăzută posibilitatea rectificării înscrierii sau modificării situaţiei
juridice reale. Astfel, potrivit alin. (2), „prin rectificare se înţelege
radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni,
susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară", iar,
în conformitate cu prevederile alin. (3), „prin modificare se înţelege orice
schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu
afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil". De
asemenea, potrivit alin. (5), „erorile materiale săvârşite cu prilejul
înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din
oficiu".
In cuprinsul titlului II privind publicitatea
imobiliară din Legea nr. 7/1996, legiuitorul a dedicat procedurii de înscriere
în cartea funciară un întreg capitol, respectiv cap. II. Potrivit principiului
simetriei juridice, întrucât rectificarea poate fi majoră, reprezentând un act
constitutiv de drepturi sau putând avea chiar titlu executoriu, procedura de
rectificare a înscrierilor în cartea funciară trebuie instituită printr-o normă
legală egală ca forţă juridică cu cea prin care s-a reglementat procedura de
înscriere în cartea funciară, respectiv prin lege organică. Or, potrivit art.
33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996, „procedura de rectificare a înscrierilor
în cartea funciară, a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale
se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei
Naţionale". Cum textul de lege criticat prevede ca procedura de
rectificare să fie stabilită printr-o normă cu o putere juridică inferioară
legii organice, respectiv prin regulament aprobat de directorul general al
Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ne aflăm în prezenţa
unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m),
care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic
general al proprietăţii, precum şi ale art. 1 alin. (4) privind separarea
puterilor în stat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.
7/1996, excepţie ridicată de Gheorghe Cîmpeanu şi Jenica Cîmpeanu în Dosarul
nr. 18.538/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Cristina Toma