DECIZIE Nr. 72 din 26 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin.
(4) si art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 249 din 22 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 16 alin. (4) si art. 37 alin. (4) din Legea energiei
electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Ionut Mircea Caloian si Mihaela
Alina Caloian in Dosarul nr. 12.794/2002 al Judecatoriei Buzau.
La apelul nominal se prezinta partea Societatea Comerciala
"Electrica" - S.A. - Sucursala Buzau, prin avocat, lipsind autorii
exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Avocatul partii prezente sustine respingerea exceptiei, aratand ca textele
de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la
dreptul de proprietate, in speta fiind aplicabile dispozitiile art. 44 alin.
(1) teza finala, potrivit carora continutul si limitele acestui drept sunt
stabilite prin lege. Intrucat operatiunile de realizare si retehnologizare a
capacitatilor energetice care se executa asupra terenurilor proprietate privata
a persoanelor fizice nu au caracterul unei exproprieri sau nationalizari,
invocarea art. 44 alin. (3) nu are relevanta in solutionarea exceptiei.
In ceea ce priveste raportarea la art. 53 din Constitutie, se apreciaza ca
restrangerea adusa dreptului de proprietate privata intruneste cerintele impuse
de norma constitutionala, respectiv este prevazuta de lege, este necesara
pentru realizarea activitatilor in domeniul electric si termoelectric, este
proportionala cu situatia care a determinat-o si nu are caracter
discriminatoriu, respectand art. 16 din Constitutie. In acest sens se invoca
jurisprudenta Curtii Europene a Dreptului Omului, care subliniaza necesitatea
unui echilibru just intre cerintele interesului general al comunitatii si
imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului, exemplu fiind
cauza "Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei", 1982.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea
dreptului de proprietate privata, intrucat legiuitorul, in temeiul art. 44
alin. (1), a stabilit niste limite rezonabile ale exercitiului acestui drept in
considerarea interesului public general, restrangeri care nu afecteaza insasi
existenta dreptului.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 13 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
12.794/2002, Judecatoria Buzau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4) si art. 37 alin. (4) din
Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie ridicata de Ionut Mircea
Caloian si Mihaela Alina Caloian.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca prevederile
art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 reglementeaza exproprierea gratuita a
terenului proprietate privata, in speta, proprietatea reclamantilor, dobandita
licit, urmand a deveni proprietatea statului, deoarece este traversata de un
cablu subteran ce face parte din instalatia de distributie a energiei
electrice.
In ceea ce priveste reglementarea prevazuta in art. 16 alin. (4) din Legea
nr. 318/2003, se apreciaza ca, pe de-o parte, dreptul de uz si servitute
atribuit cu titlu gratuit statului ingradeste dispozitiile constitutionale
referitoare la proprietatea privata, restrangerea exercitarii unor drepturi si
egalitatea cetatenilor in fata legii, iar pe de alta parte, folosinta gratuita
a unei proprietati private inlatura obligatia constitutionala la despagubirea
integrala si justa a persoanei lipsite de prerogativele depline ale dreptului
de proprietate.
Judecatoria Buzau apreciaza ca, potrivit art. 20 din Legea nr. 318/2003,
terenurile necesare pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice
pot fi proprietatea privata a unui tert, a titularului autorizatiei sau
proprietate publica. In scopul evitarii unor litigii intre tertul titular al
dreptului de proprietate privata asupra terenului si titularul autorizatiei,
alin. (2) al aceluiasi articol ofera doua posibilitati acestuia din urma, fie
de a initia procedura legala de expropriere a terenului, daca se invoca o cauza
de utilitate publica, si apoi sa solicite concesionarea acestuia, in conditiile
legii, pe durata existentei capacitatii energetice, fie sa cumpere terenul.
Instanta arata ca prevederile art. 37 alin. (4) reiau reglementarile din
acte normative anterioare, referitoare la terenurile ocupate de instalatiile de
distributie si transport al energiei electrice, statuand in mod unitar cu
privire la situatiile deja existente la data aparitiei legii.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003,
se arata ca acestea sunt in spiritul si litera Legii fundamentale, care
ocroteste proprietatea privata, indiferent de titular.
In concluzie, instanta de judecata apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (4) si art. 37 alin. (4)
din Legea energiei electrice nr. 318/2003 ca fiind nefondata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 16 alin. (4) si art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr.
318/2003 este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate fac parte din
reglementarile privind regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate
retelele de distributie a energiei electrice, regim juridic instituit in scopul
asigurarii functionarii serviciului de interes public national de furnizare a
energiei electrice, in conformitate cu prevederile Constitutiei.
Se arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 44
si 53 din Constitutie, deoarece din reglementarile cuprinse in art. 16 din
Legea nr. 318/2003 rezulta ca lucrarile de realizare a capacitatilor energetice
sunt de interes public, iar drepturile de uz si de servitute sunt justificate
de o cauza de utilitate publica. De altfel, art. 44 alin. (5) din Legea
fundamentala prevede in mod expres dreptul autoritatilor de a folosi subsolul
oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general, in
conditiile acordarii de despagubiri proprietarului pentru "daunele aduse
solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune
imputabile autoritatii", aceste prevederi regasindu-se in art. 16 al Legii
nr. 318/2003.
Se apreciaza ca, avand in vedere continutul reglementarilor legale
criticate, dispozitiile art. 1 alin. (5) si cele ale art. 16 alin. (2) din
Constitutie nu sunt incidente in cauza.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 16 alin. (4) si art. 37
alin. (4) din Legea nr. 318/2003 sunt in conformitate cu dispozitiile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, operatiunile de
realizare si retehnologizare a capacitatilor energetice care se executa asupra
terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice nu au caracterul unei
exproprieri, nationalizari sau unei treceri silite in proprietatea publica a
acestor terenuri, procedura exproprierii, precum si situatiile in care
solicitantul autorizatiei pentru infiintarea si functionarea capacitatii
energetice poate sa cumpere terenul aflat in proprietatea privata a persoanelor
fizice fiind expres prevazute de art. 20 din Legea nr. 318/2003.
Pe de alta parte, restrangerea exercitarii dreptului de proprietate
privata, reglementata in textele de lege criticate, indeplineste conditiile
prevazute in art. 53 alin. (1) din Constitutie, respectiv este prevazuta de
lege, se impune datorita conditiilor in care se realizeaza desfasurarea
activitatilor in sectorul energiei electrice si al energiei termice, este
necesara intr-o societate democratica, este proportionala cu situatia care a
determinat-o, nu are caracter discriminatoriu si nu aduce atingere existentei
dreptului sau a libertatii cetatenilor.
Se mai arata ca dispozitiile legale supuse controlului de
constitutionalitate nu incalca nici principiul egalitatii in drepturi a
cetatenilor, deoarece nu instituie diferente de tratament juridic intre
persoanele aflate in aceeasi situatie, ci, dimpotriva, obligatiile si
restrictiile prevazute sunt aplicabile tuturor proprietarilor, persoane fizice.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 16 alin. (4)
si art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Textele
legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz si servitute
asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu
titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca cu ocazia interventiei
pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produc pagube
proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta
au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile prezentei legi.";
- Art. 37 alin. (4): "Terenurile pe care se situeaza retelele
electrice de distributie existente la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt
si raman in proprietatea publica a statului."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (2), (3) si (4), art. 49
alin. (1) si art. 51 din Constitutie, care, ulterior sesizarii, a fost
modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr.
429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din
Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din data de 31
octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua
numerotare. Dupa republicare, textele constitutionale invocate au urmatoarea
numerotare si continut:
- Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2), (3) si (5): "(2) Proprietatea privata este
garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii
straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra
terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe
baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si
prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. [...]
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul
oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul
pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru
alte daune imputabile autoritatii.";
- Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati
poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
instituie o sarcina gratuita care greveaza proprietatile afectate de capacitati
energetice, pe toata durata existentei acestora. Aceasta sarcina consta in
obligatia detinatorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite
interventia titularilor de licenta pentru retehnologizari, reparatii, revizii
sau remedierea avariilor, in baza drepturilor de uz si servitute a acestora din
urma asupra proprietatilor respective. Aceste drepturi, stabilite potrivit art.
16 alin. (2) lit. a) - e) din lege, au ca obiect utilitatea publica, au
caracter legal si se exercita pe toata durata existentei capacitatii energetice
sau temporar, cu ocazia lucrarilor de interventie.
Curtea constata ca, in argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca
de la o premisa gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor
dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin.
(1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora "continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca si de acelea ale art. 136
alin. (5) care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private "in
conditiile legii organice".
Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent sa
stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, in asa fel
incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele
particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste
limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub
acest aspect, Curtea constata ca, prin reglementarea dedusa controlului,
legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si
potrivit competentei sale constitutionale.
Chiar daca prin instituirea drepturilor de uz si servitute titularul
dreptului de proprietate sufera o ingradire in exercitarea atributelor
dreptului sau, avand in vedere ca pe aceasta cale se asigura valorificarea
fondului energetic - bun public de interes national -, reglementarea legala in
sine nu releva nici o contradictie cu art. 44 alin. (3) din Constitutie
referitor la expropriere. Astfel, exercitarea drepturilor de uz si servitute
asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice, cu titlu gratuit pe
toata durata existentei acestora, desi are ca efect lipsirea celor interesati
de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce intr-o expropriere formala
si nici intr-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosirii
bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la
protectia proprietatii private. Este ceea ce a statuat Curtea Europeana a
Drepturilor Omului in cauza "Mellacher si altii impotriva Austriei",
1989, o speta referitoare la reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, in
cauza "Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei", 1982, aceeasi Curte a
aratat ca, intrucat autoritatile nu au trecut la exproprierea imobilelor
petitionarilor, acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vanda, sa le
lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat ca
nu se poate asimila situatia cu o expropriere in fapt, deoarece, chiar daca
dreptul de proprietate a pierdut in substanta sa, el nu a disparut.
In ceea ce priveste art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr.
318/2003, Curtea constata ca acesta nu consacra trecerea in proprietatea
statului a terenurilor pe care se afla retele electrice de distributie, ci prevede
ca acestea sunt si raman in proprietatea publica a statului, instituind astfel
un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Asa fiind, reglementarea
legala in cauza nu releva nici o contradictie cu alin. (3) al art. 44 din
Constitutie, ci, dimpotriva, este in deplina concordanta cu art. 136 alin. (2)
si (4) din Constitutie, potrivit carora proprietatea publica apartine statului
si unitatilor administrativ-teritoriale si este inalienabila.
In ceea ce priveste situatia in care terenul necesar pentru infiintarea si
functionarea capacitatii energetice este proprietatea privata a unui tert,
Curtea retine ca, potrivit art. 20 din lege, solicitantul autorizatiei de
infiintare poate sa initieze procedura legala de expropriere a terenului, daca
se invoca o cauza de utilitate publica, si sa obtina concesiunea acestuia, in
conditiile legii.
Analizand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sub acest
aspect, Curtea Constitutionala observa ca se lasa statului o marja mare de
apreciere, in functie de nevoia reala a comunitatii in adoptarea masurii de
privare de proprietate. In cauza "James si altii impotriva Regatului Unit
al Marii Britanii si Irlandei", 1986, Curtea Europeana a statuat ca nu
poate fi vorba despre o incalcare a dispozitiilor Conventiei pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca privarea de proprietate
a fost facuta intr-un anumit context politic, economic sau social, daca
raspunde unei "utilitati publice", asa cum prevede art. 1 din Protocolul
nr. 1 la Conventie, apartinand chiar si unei categorii mai restranse de
persoane, deci si in situatia in care colectivitatea in ansamblul ei nu
utilizeaza sau nu profita ea insasi de bun. In vederea realizarii scopului ei
legitim, masura privativa de proprietate trebuie insa sa pastreze un echilibru
just intre exigentele interesului general al comunitatii si apararea
drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie sa aiba loc in
conditiile prevazute de legea interna, care este necesar sa fie accesibila,
publica si previzibila, si sa cuprinda o procedura clara de aplicare. Or, in
aceasta materie, legea romana respecta exigentele impuse de prevederile
Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea prevederilor art. 16
alin. (1) din Constitutie, Curtea constata ca, in masura in care reglementarea
dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in
ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare,
critica avand un atare obiect nu este intemeiata.
Curtea constata ca textele de lege deduse controlului nu contravin nici
art. 1 alin. (5) din Constitutie, referitoare la respectarea suprematiei Legii
fundamentale si a legilor, in masura in care sunt in concordanta cu prevederile
constitutionale de referinta, si nici art. 53 alin. (1), daca se are in vedere
ca restrictiile impuse in valorificarea dreptului de proprietate au ca
finalitate ocrotirea unui interes general.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin.
(4) si art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, exceptie
ridicata de Ionut Mircea Caloian si Mihaela Alina Caloian in Dosarul nr.
12.794/2002 al Judecatoriei Buzau.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu