DECIZIE   Nr. 716 din 17 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 7 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 578 din 31 iulie 2008

Ioan Vida                                     - preşedinte

Aspazia Cojocaru                        -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Tudorel Toader                            -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Simona Ricu                                - procuror

Mihaela Ionescu                          - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Felicia Pîrvan în Dosarul nr. 7.391/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei. In acest sens, arată că autorul excepţiei a comunicat la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având   în   vedere   actele   şi   lucrările   dosarului,   constată următoarele:

Prin Incheierea nr. 494 din 29 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.391/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului si din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. Excepţia a fost ridicată de Felicia Pîrvan într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea acţiunii civile privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, 44, 47 şi 52 din Constituţie, prin aceea că i se cere să aibă calitatea de „titular al contractului de închiriere" a locuinţei ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Municipiul Râmnicu Vâlcea. Consideră că această condiţionare constituie un impediment care nu corespunde raţiunii legii de a fi „o normă de justiţie socială".

Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că prevederile criticate sunt nu numai conforme literei şi spiritului dispoziţiilor constituţionale invocate, ci şi legitime din punct de vedere economic, social şi moral.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 1 şi 7 din Legea nr. 85/1992 sunt constituţionale. In acest sens, arată că textele de lege criticate nu contravin principiilor constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi garantarea dreptului de proprietate, întrucât, pe de o parte, se aplică uniform cetăţenilor care se află în situaţia stabilită de ipoteza normelor menţionate, iar pe de altă parte, sunt conforme literei şi spiritului art. 44 din Constituţie. Apreciază că celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au incidenţă în cauză. Totodată, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2004, nr. 388/2004, nr. 362/2004 şi nr. 113/2008.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 1 şi 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 29 iulie 1992 şi republicată mai întâi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 15 septembrie 1994 şi apoi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, având următorul conţinut:

- Art. 1: „Locuinţele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie şi ale prezentei legi.

Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuinţele care depăşesc suprafeţele maxime prevăzute în actele normative în baza cărora s-au executat locuinţele din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice şi bugetare de stat, precum şi cele care prezintă, la data vânzării, finisaje superioare, echivalente unor lucrări de artă sau ornamentale deosebite, sau care beneficiază de dotări speciale, cum ar fi: piscină, saună, seră, cramă, bar-vinotecă, cameră frigorifică sau altele asemenea.

De asemenea, sunt exceptate locuinţele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite în funcţii drept locuinţe pe durata exercitării funcţiei, chiar dacă acestea sunt scoase ulterior din evidenţa locuinţelor de protocol.";

- Art. 7: „Locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi.

De asemenea, vor fi vândute la cerere, în condiţiile prevederilor alin. 1 şi cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de închiriere şi locuinţele care înainte de 6 martie 1945 au aparţinut regiilor autonome, instituţiilor şi societăţilor cu capital de stat, mixt sau privat, care şi-au încetat existenţa după această dată sau, după caz, au devenit, prin reorganizare, unităţi economice sau bugetare de stat.

Locuinţele care înainte de 6 martie 1945 au aparţinut societăţilor cu capital privat sau mixt vor fi vândute în condiţiile de evaluare, de achitare integrală sau în rate a preţului şi de exceptare de la vânzare, prevăzute în Legea nr. 112/1995.

Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevăzute la alin. 1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienţii de uzură din Decretul nr. 93/1977, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară la data cumpărării, faţă de cel existent la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992.

Art. 1 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.

Beneficiază de prevederile alin. 1 şi chiriaşii care nu sunt angajaţii unităţilor proprietare.

Locuinţele de intervenţie, în sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazării personalului unităţilor economice sau bugetare care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa, permanentă sau în caz de urgenţă, în cadrul unităţilor. Aceste locuinţe nu se vând.

Unităţile economice sau bugetare pot să deţină şi să construiască din fonduri proprii locuinţe de serviciu, destinate închirierii salariaţilor acestora, cu contract de închiriere accesoriu la contractul de muncă. Modul de administrare şi eventuala înstrăinare a acestor locuinţe se vor stabili de consiliile de administraţie, respectiv de conducerile unităţilor.

Locuinţele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialişti sau personalului Ministerului de Interne, nu se vând."

Textele constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2), referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20, relative la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 44, privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 47, referitoare la obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, şi ale art. 52 alin. (1), privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Totodată, autorul invocă încălcarea dispoziţiilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia, Curtea reţine că art. 1 din Legea nr. 85/1992, republicată, prevede o trecere în proprietatea foştilor chiriaşi a locuinţelor dobândite prin cumpărare de la unităţile economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor făcându-se integral sau proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcţiei respective. Totodată, Curtea observă că art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicată, reglementează norme ce dau posibilitatea chiriaşilor de a cumpăra locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat.

Curtea constată că textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţeni şi nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetăţenii aflaţi în situaţii identice. Astfel, prin calitatea cerută de textele de lege criticate de „titular al unui contract de închiriere" pentru a putea cumpăra o locuinţă, în temeiul Legii nr. 85/1992, chiriaşii se află într-o situaţie juridică diferită faţă de alte persoane fizice ce folosesc imobilul. In speţă, autorul a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect o astfel de locuinţă, putându-se adresa instanţei pe calea dreptului comun (art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil) şi nu în temeiul Legii nr. 85/1992.

De altfel, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că textele de lege criticate consacră o normă de justiţie socială „pentru chiriaşi", care au astfel posibilitatea să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic.

Totodată, Curtea reţine că autorul excepţiei a indicat ca temei al sesizării atât dispoziţiile constituţionale ale art. 20, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 44, relative la garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 47, privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, şi ale art. 52 alin. (1), privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, cât şi prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând această susţinere, Curtea constată că, în raport cu motivele invocate în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate, textele indicate nu sunt relevante, neavând concludentă pentru soluţionarea acesteia.

Curtea constată, de asemenea, că hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Maşiniexportimport Industrial Group S.A. împotriva României, Străin şi alţii împotriva României, Weissman şi alţii împotriva României şi Porţeanu împotriva României nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 7 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de Felicia Pîrvan în Dosarul nr. 7.391/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu