DECIZIE Nr.
712 din 13 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244 1 alin. 2 teza intai din Codul
de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 702 din 18 octombrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2441 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Gabriela Pătuleanu şi Aurel Pătuleanu în Dosarul nr. 2.936/303/2005
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 18 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr.
2.936/303/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2441 alin. 2 teza întâi din Codul
de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de
Gabriela Pătuleanu şi Aurel Pătuleanu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece nu reglementează expres termenul de declarare a
recursului împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă arată că nu se precizează un reper clar al termenului în care partea care a atacat cu
recurs încheierea prin care s-a dispus suspendarea trebuie să depună motivele
de recurs. Aşa fiind, se consideră că textul de lege criticat contravine
prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul arată că
dispoziţiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin.
(2) din Constituţie, reglementarea lor este de competenţa legiuitorului. De
altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra acestor dispoziţii, de exemplu prin
Decizia nr. 865 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2441 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, cu următorul
conţinut: „Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului
judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus
suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin
care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21
referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la
apărare şi ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia textul de lege
criticat este neconstituţional deoarece nu reglementează expres termenul de
declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea
este neîntemeiată, dispoziţiile art. 2441 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă reglementând
termenul de declarare a recursului, şi anume cât timp durează suspendarea
cursului judecării procesului.
Textul de lege criticat reprezintă norme speciale de
procedură, derogatorii de la dreptul comun, impuse de
specificul domeniului reglementat, şi anume
suspendarea judecăţii, adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale
constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din
Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi
procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Legiuitorul, în considerarea unor situaţii speciale,
poate adopta norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, atâta vreme
cât îşi subordonează acest demers regulilor şi principiilor constituţionale.
Aşa fiind, reglementarea criticată, instituind, cu
titlu de excepţie de la dreptul comun în materie, că declararea recursului
împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea se poate face cât timp
durează suspendarea cursului judecării procesului, dă expresie anumitor
particularităţi esenţiale ale respectivului domeniu, fără a se încălca
prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2441 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Gabriela Pătuleanu şi Aurel Pătuleanu în Dosarul nr. 2.936/303/2005
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu