DECIZIE   Nr. 71 din 26 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 239 din 18 martie 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, exceptie ridicata de Sindicatul Liber Sanitar din Spitalul Judetean "Sf. Apostol Andrei" din Galati in Dosarul nr. 1.357/c/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privata, intrucat obligatia de protectie a mediului nu aduce atingere acestui drept.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 3 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.357/c/2003, Tribunalul Galati - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, exceptie ridicata de Sindicatul Liber Sanitar din Spitalul Judetean "Sf. Apostol Andrei" din Galati.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca art. 3 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, republicata, prevede ca negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, deci, per a contrario, la celelalte niveluri, respectiv la nivel de grup de unitati, la nivel de ramura si la nivel national, negocierea colectiva nu este obligatorie. In acest fel, se apreciaza ca stabilitatea ierarhiei contractelor colective de munca nu este asigurata.
    Se arata, in acelasi timp, ca art. 3 nu contine prevederi concrete care sa garanteze efectiv desfasurarea negocierii, respectiv perioada de timp, pe saptamani, zile si ore, in care sa se desfasoare negocierea.
    Astfel, se arata ca reprezentantii salariatilor sau sindicatele nu au nici o cale de a obliga patronatul sa participe efectiv la negocieri, acesta avand posibilitatea de a simula desfasurarea negocierilor pe o perioada scurta de timp, fara a se putea considera, sub acest aspect, ca este vorba de o incalcare a legii.
    Se propune, de lege ferenda, stabilirea unor prevederi concrete, spre exemplu, negocierea a cate 3 ore in fiecare zi lucratoare din intervalul de 60 de zile, prevederi de la care partile sa poata deroga numai de comun acord.
    Tribunalul Galati - Sectia civila apreciaza ca organizatiile sindicale pot initia incheierea unor contracte colective de munca si la nivel de grup de unitati, la nivel de ramura sau la nivel national, iar in situatia in care patronatul ar refuza incheierea unor asemenea contracte, legea prevede procedura de mediere, garantand astfel dreptul la negocieri colective.
    In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca art. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, nu stabileste perioada de timp in care se desfasoara negocierea, se apreciaza ca aceasta este o problema de fapt, de interpretare si aplicare a legii, care excedeaza controlului Curtii Constitutionale.
    Se arata, in acelasi timp, ca propunerea de lege ferenda a autorului exceptiei nu poate face obiectul procedurii de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate.
    In consecinta, instanta de judecata apreciaza exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, ca fiind neintemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul apreciaza ca reglementarea modalitatilor concrete prin care se asigura garantarea dreptului la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective de munca, incheiate in baza negocierii colective, reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului.
    Se arata ca garantarea dreptului la negocieri colective in materie de munca presupune, in mod esential, libertatea si egalitatea partenerilor sociali la negocierea clauzelor si incheierea contractelor colective, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, republicata.
    Se mai apreciaza ca dreptul la negocieri colective in materie de munca nu este incalcat prin prevederea obligativitatii negocierii colective la nivelul unitatii, prevazuta in alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, de vreme ce, potrivit art. 10 din aceeasi lege, partenerii sociali pot incheia contracte colective si la nivelul grupurilor de unitati, ramurilor de activitate, precum si la nivel national.
    In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, este considerata ca fiind neintemeiata, iar, in ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (3) din aceeasi lege, aceasta este inadmisibila, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala are competenta de a se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului.
    Avocatul Poporului apreciaza ca, potrivit prevederilor art. 236 alin. (2) din Codul muncii, cu care se completeaza dispozitiile art. 3 din Legea nr. 130/1996, "negocierile colective sunt obligatorii, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati". Pe cale de consecinta, se arata ca negocierile colective sunt obligatorii la toate nivelurile, respectiv la nivel de angajator, grup de angajatori, ramuri de activitate si la nivel national. Mai mult decat atat, se constata ca, in conformitate cu art. 238 din Codul muncii, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior. Astfel, drepturile prevazute in contractul colectiv de munca la nivel national sunt considerate minime si constituie baza de la care porneste negocierea contractelor colective de munca la celelalte niveluri. Ca urmare, in situatiile in care nu se incheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de angajatori, negocierea contractelor colective de munca la nivel de angajator incepe de la prevederile contractului colectiv de munca la nivel national.
    Se arata ca, in ceea ce priveste durata negocierii colective si modul de desfasurare a acesteia, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca, potrivit competentei sale, nu poate modifica si completa prevederea legala supusa controlului.
    In concluzie, se considera ca dispozitiile art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 3: "(1) Negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de salariati.
    (2) Negocierea colectiva are loc in fiecare an, dupa cum urmeaza:
    a) dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca, sau de la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca, dupa caz;
    b) cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de munca incheiate pe un an.
    (3) Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile.
    (4) Negocierea colectiva va avea ca obiect, cel putin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
    (5) Initiativa negocierii apartine patronului.
    (6) In cazul in care patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are loc la cererea organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de la formularea cererii."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 38 alin. (5) din Constitutie, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Dupa republicare, textul constitutional invocat are urmatoarea numerotare si continut:
    - Art. 41 alin. (5): "Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit prevederilor legale, contractul colectiv de munca reprezinta conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, si are ca scop promovarea unor relatii de munca echitabile de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca.
    In argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la formula utilizata in alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, potrivit careia negocierea colectiva a contractelor de munca este obligatorie numai la nivel de unitate, ceea ce impune concluzia per a contrario ca la celelalte niveluri - grup de unitati, ramura, national - aceasta nu ar fi obligatorie, incalcandu-se astfel textul constitutional de referinta.
    O atare sustinere nu poate fi retinuta, intrucat neconstitutionalitatea unei reglementari constituie o stare intrinseca a acesteia si nu poate fi dedusa pe calea unei interpretari per a contrario, operatie care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevazut in terminis.
    Curtea considera ca prin consacrarea obligativitatii negocierilor colective la nivelul celei mai mici entitati organizatorice care are calitatea de angajator se da pe deplin expresie reglementarii de principiu din Constitutie, obligativitatea acestora la nivel de unitate avand semnificatia unei obligativitati generale, chiar daca, potrivit art. 10 din aceeasi lege, la nivelurile superioare, respectiv al grupurilor de unitati, al ramurilor sau la nivel national, asemenea negocieri au doar un caracter facultativ.
    De altfel, critica adusa de autorul exceptiei nu poate fi retinuta si datorita faptului ca neconstitutionalitatea nu este dedusa din contrarietatea textului legal criticat cu anumite prevederi din Legea fundamentala, ci din pretinse lacune ale celui dintai. Restabilirea concordantei dintre Constitutie si lege, intr-o atare situatie, ar presupune inlaturarea lacunei prin completarea reglementarii, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) teza intai din Legea nr. 47/1992, republicata, "se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului".

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, exceptie ridicata de Sindicatul Liber Sanitar din Spitalul Judetean "Sf. Apostol Andrei" din Galati in Dosarul nr. 1.357/c/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 februarie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu