DECIZIE Nr.
708 din 19 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi
speciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 970 din 5 decembrie 2006
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea
Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, excepţie ridicată de
Andrei Horia Ursu în Dosarul nr. 10.805/4/2005 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia I penală.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul
excepţiei, apărătorul ales cu delegaţie la dosar, precum şi, personal, părţile
Marin Pîrvulescu şi Anastase Cavaliotti. Se constată lipsa părţii Gheorghe
Vasile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia, deoarece dispoziţiile legale criticate, prin termenul stabilit,
instituie un regim discriminator şi încalcă regulile unui proces echitabil prin
imposibilitatea de a cunoaşte conţinutul actului care se contestă.
De asemenea, depune concluzii scrise.
Părţile Marin Pîrvulescu şi Anastase Cavaliotti
solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând,
între altele, jurisprudenţa Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 20 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 10.805/4/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor
legi speciale, excepţie ridicată de Andrei Horia
Ursu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul legal
criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece
reglementează cu privire la situaţii juridice născute anterior intrării în
vigoare a legii noi, instituie un tratament vădit discriminator prin raportare
la data de aplicare a normelor tranzitorii şi afectează dreptul la un proces
echitabil, întrucât partea interesată este pusă în situaţia de a contesta un
act fără să-i cunoască conţinutul.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece prin limitarea de către legiuitor a posibilităţii de a face plângere
la instanţa de judecată în anumite termene şi condiţii nu se aduce atingere
dispoziţiilor constituţionale ale art. 15, 16 şi 21.
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece dispoziţiile art. IX pct.
5 din Legea nr. 281/2003 au început să se aplice de la data de 1 ianuarie 2004,
astfel că nu se încalcă principiul ne retroactivităţii legii.
Termenul de un an stabilit pentru introducerea plângerii
potrivit art. 2781 din Codul de procedură
penală este un interval de timp suficient pentru ca partea interesată să afle
conţinutul actului pe care doreşte să îl atace, iar dispoziţia legală criticată
se aplică în mod uniform tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fapt
pentru care nu poate contraveni nici dreptului la un proces echitabil, nici
principiului egalităţii în drepturi.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate se aplică în mod exclusiv de la data intrării în vigoare a
Legii nr. 281/2003, iar acest aspect rezultă chiar din conţinutul acestor
texte. De asemenea, art. IX pct.
5 din Legea nr. 281/2003 se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia
prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente
arbitrare, şi nu este de natură a aduce atingere soluţionării cauzelor într-un
termen rezonabil şi îndeplinirii condiţiilor unui proces echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 468
din 1 iulie 2003, care au următorul conţinut: „In cazul rezoluţiilor de
neîncepere a urmăririi penale, al ordonanţelor ori, după caz, al rezoluţiilor
de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror până la intrarea
în vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plângerii prevăzute în art. 2781 din Codul de
procedură penală este de un an şi curge de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivităţii legii, cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 alin.
(1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3)
referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 1 alin. (5)
referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi
a legilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea
Codului de procedură penală şi a unor legi speciale au mai fost supuse
instanţei de control constituţional prin raportare la aceleaşi dispoziţii
invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 72 din 8 februarie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 15 martie 2005, Curtea
Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate
pentru considerentele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi care să
justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia
menţionată îşi păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003
privind modificarea şi completarea Codului de
procedură penală şi a unor legi speciale, excepţie ridicată de Andrei Horia
Ursu în Dosarul nr. 10.805/4/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru