DECIZIE Nr. 7 din 4 februarie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din
Codul muncii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 99 din 9 martie 1999
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 131 din Codul muncii si ale art. 23 din Contractul colectiv de munca
incheiat intre Societatea Comerciala "C.N.F.R. Navrom" - S.A. din
Galati si Sindicatul Liber "Garena", exceptie ridicata de Raileanu
Anton si Bacau Mihai in Dosarul nr. 11.141/1998 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal se constata lipsa partilor: contestatorii, Raileanu Anton
si Bacau Mihai, precum si intimata, Societatea Comerciala "C.N.F.R.
Navrom" - S.A. din Galati, procedura de citare fiind legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera asupra cauzei.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul pe fond reprezentantului
Ministerului Public, care solicita, pe de o parte, respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate a art. 131 din Codul muncii, iar pe de alta parte,
respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 23 din
Contractul colectiv de munca incheiat intre Societatea Comerciala
"C.N.F.R. Navrom" - S.A. din Galati si Sindicatul Liber
"Garena".
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 23 septembrie 1998, pronuntata in Dosarul nr.
11.141/1998, Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii, ridicata de
contestatorii Raileanu Anton si Bacau Mihai intr-o cauza care are ca obiect
contestatia formulata impotriva instiintarii facute de Societatea Comerciala
"C.N.F.R. Navrom" - S.A. din Galati privind acordarea unui preaviz de
30 de zile la desfacerea contractului de munca in temeiul art. 130 alin. (1)
lit. a) din Codul muncii.
In motivarea exceptiei contestatorii nu indica prevederile constitutionale
incalcate, ci doar sustin ca art. 131 din Codul muncii, care reglementeaza
acordarea preavizului in cazul desfacerii contractului de munca pentru motivele
prevazute la art. 130 alin. (1) lit. a) - f) din acelasi cod, este
neconstitutional, deoarece nu prevede o cale de atac impotriva masurii de
acordare a preavizului, nu arata termenul inauntrul caruia poate fi exercitata
calea de atac si nici organul jurisdictional la care poate fi formulata o
astfel de cerere.
Pentru aceleasi motive contestatorii au sustinut si neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 23 din Contractul colectiv de munca incheiat intre Societatea
Comerciala "C.N.F.R. Navrom" - S.A. din Galati si Sindicatul Liber
"Garena".
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata a apreciat ca exceptia de
neconstitutionalitate a art. 23 din contractul colectiv de munca este
inadmisibila, intrucat nu sunt intrunite conditiile art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicata, "contractul colectiv de munca nefiind inclus in
categoria legi sau ordonante in vigoare". In temeiul art. 23 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata, instanta a respins ca inadmisibila aceasta
exceptie.
In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 131 din Codul
muncii, instanta de judecata considera ca, desi autorii exceptiei nu au
mentionat explicit, au vizat totusi raportarea acestor dispozitii la prevederile
constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24
referitoare la dreptul la aparare si, indeosebi, ale art. 38 privind munca si
protectia sociala a muncii.
Textul de lege atacat nu contravine, in opinia instantei, acestor norme
constitutionale, deoarece instiintarea privind acordarea preavizului nu
echivaleaza cu masura desfacerii contractului de munca, ramanand la aprecierea
angajatorului daca, la scurgerea perioadei de preaviz, dispune sau nu aceasta
masura, care va putea fi atacata in temeiul art. 172 din Codul muncii.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost
solicitate puncte de vedere presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului.
In punctul de vedere comunicat de presedintele Camerei Deputatilor se
apreciaza ca exceptia este neintemeiata si ca dispozitiile legale atacate nu
ingradesc accesul liber la justitie prevazut la art. 21 din Constitutie, iar
"reglementari de natura celor reclamate de contestatori, atat cu privire
la calea de atac, la termenul inauntrul caruia se promoveaza aceasta, precum si
la instanta competenta sa solutioneze asemenea contestatii" sunt cuprinse
in art. 172 si urmatoarele din Codul muncii, astfel cum a fost modificat.
In punctul sau de vedere Guvernul considera exceptia nefondata, deoarece
"instituirea unei proceduri prealabile, de instiintare a persoanei careia
i se desface contractul de munca din initiativa unitatii pentru motive care
exclud culpa persoanei in cauza, constituie o garantie a stabilitatii
raporturilor de munca si o masura de protectie sociala a muncii ...". De
asemenea, se arata ca "procedura preavizului, prealabila desfacerii
contractului de munca, face parte integranta din normele referitoare la
conditiile de validitate a dispozitiei de desfacere a contractului de munca,
prevazute la art. 134 din Codul muncii, care confera celui in cauza dreptul de
a lua la cunostinta de concediere si de motivele care au determinat-o, precum
si dreptul de a ataca masura luata de unitate, daca o considera netemeinica sau
nelegala, in termenul si la organul jurisdictional competent, prevazute la art.
136, 172 si 174 din Codul muncii ...".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor, punctul de vedere comunicat de Guvern, concluziile procurorului,
dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a art. 23 din Contractul
colectiv de munca incheiat intre Societatea Comerciala "C.N.F.R.
Navrom" - S.A. din Galati si Sindicatul Liber "Garena", Curtea
constata ca Judecatoria Galati, in mod justificat, a respins ca inadmisibila
aceasta exceptie, facand aplicarea dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea
nr. 47/1992, republicata.
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Codul muncii cu care a fost
legal sesizata.
Art. 131 din Codul muncii are urmatorul cuprins:
"(1) In cazurile de desfacere a contractului de munca pentru motivele
prevazute in art. 130 alin. (1) lit. a) - f), unitatea va acorda persoanei al
carei contract de munca a fost desfacut un preaviz de 15 zile lucratoare. In
perioada preavizului, aceasta persoana este obligata sa continue activitatea
potrivit programului de lucru.
(2) In cazul in care unei persoane i se desface contractul de munca fara ca
unitatea sa o incunostinteze din timp despre aceasta masura - neacordandu-i
preavizul de 15 zile lucratoare -, aceasta persoana are dreptul sa primeasca,
la desfacerea contractului de munca, o indemnizatie egala cu salariul tarifar
de incadrare pe o jumatate de luna."
Examinand constitutionalitatea, Curtea constata ca acest text legal nu
prevede nici o restrictie pentru angajat, a carui singura obligatie este aceea
de a-si continua activitatea potrivit clauzelor contractului, si nici o
restrangere a exercitiului drepturilor sale garantate de Constitutie.
De altfel, autorii exceptiei de neconstitutionalitate nu imputa
dispozitiilor legale atacate incalcarea vreunei norme constitutionale, ci doar
omisiunea reglementarii caii de atac, a termenului in care aceasta poate fi
exercitata si a organelor jurisdictionale competente sa o solutioneze. Or,
aceasta omisiune legislativa nu produce nici un fel de consecinte negative,
deoarece alte dispozitii ale Codului muncii o completeaza in mod corespunzator.
Astfel, din analiza art. 131 din Codul muncii rezulta ca, in practica,
acordarea preavizului legal ori extins prin contractul colectiv de munca se
poate face in doua feluri, si anume:
a) Concomitent cu aducerea la cunostinta a dispozitiei ce cuprinde masura
desfacerii contractului individual de munca si motivele acesteia.
In acest caz, angajatul interesat poate contesta masura desfacerii
contractului individual de munca in conditii reglementate corespunzator prin
lege, se poate adresa justitiei fara nici o ingradire, isi poate face apararea
in fata instantelor de judecata, poate exercita caile legale de atac impotriva
hotararilor judecatoresti pe care le considera nelegale sau netemeinice. In
cazul unui asemenea litigiu, poate contesta si eventuala neconformitate cu
prevederile legale sau chiar cu cele ale contractului colectiv de munca a
modului cum i s-a acordat preavizul.
b) Printr-o instiintare prealabila, aducandu-i-se la cunostinta ca la o
data ulterioara urmeaza sa se dispuna desfacerea contractului sau de munca
pentru vreunul din motivele prevazute la art. 130 alin. (1) lit. a) - f) din
Codul muncii.
In acest caz, instiintarea nu reprezinta o masura de natura sa modifice
conditiile de incheiere sau de executare a contractului individual de munca ori
sa determine, in sine, incetarea raportului de munca si, prin urmare, nu poate
da nastere unui litigiu de munca, in sensul definit la art. 172 alin. (3) din
Codul muncii. Aceasta constatare demonstreaza inutilitatea reglementarii unor
conditii distincte de atacare in justitie a instiintarii.
Instiintarea angajatului despre intentia angajatorului de a-i desface
contractul individual de munca nu constituie nici o ingradire in exercitarea
dreptului la munca, a dreptului de alegere a profesiei si a locului de munca si
a dreptului la protectia sociala a muncii. Examinarea, in cadrul solutionarii
litigiului de munca izvorat din masura efectiva de desfacere a contractului de
munca, a faptului daca masura dispusa este sau nu legala si temeinica
constituie probleme de fapt si de drept a caror stabilire cade in competenta
exclusiva a instantelor de judecata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea
nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din
Codul muncii, ridicata de Raileanu Anton si Bacau Mihai in Dosarul nr.
11.141/1998 al Judecatoriei Galati.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 februarie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Doina Suliman