Decizia Nr.696 din 28.06.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 506 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Trombiţaş, Elisabeta Gross, Francisc Trombiţaş junior, Maria Pop şi Mihai Trombiţaş în Dosarul nr. 2.362/112/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 583D/2012.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.362/112/2009, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 506 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Trombiţaş, Elisabeta Gross, Francisc Trombiţaş junior, Maria Pop şi Mihai Trombiţaş în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei acţiuni civile prin care se solicită, în contradictoriu cu statul român, despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin arestarea nelegală a tatălui lor, Francis Trombiţaş (decedat la data de 21 octombrie 2009), în perioada 21 octombrie 1999-16 noiembrie 2000.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 46 referitor la Dreptul la moştenire, deoarece exclud dreptul moştenitorilor de a continua acţiunea iniţiată de defunctul lor tată, excluzându-i din sfera drepturilor patrimoniale transmisibile prin succesiune.Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate restrâng sfera persoanelor îndreptăţite să beneficieze de dreptul la acţiune, fiind excluse persoanele care, fără să se afle în această situaţie, au calitatea de moştenitori. Având în vedere că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituţie, „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare“ şi faptul că dreptul la acţiune are ca obiect repararea unui prejudiciu patrimonial, se apreciază că acest drept se transmite şi moştenitorilor. Or, prin excluderea acestora se încalcă dreptul la acţiune al acelor categorii de persoane, care, deşi pot avea calitatea de moştenitori, nu se aflau în întreţinerea defunctului. De altfel, prin dreptul la moştenire, prevăzut de art. 46 din Legea fundamentală, este garantată dobândirea de către succesori a drepturilor şi obligaţiilor ce erau în patrimoniul defunctului. Prin urmare, Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 506 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală cu denumirea marginală - Acţiunea pentru repararea pagubei, care au următorul conţinut: „Acţiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptăţită, potrivit art. 504, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa.“Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 46 referitor la Dreptul la moştenire.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 351 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 17 aprilie 2008, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, statuând că, în realitate, prin criticile formulate se pune în discuţie modul de interpretare şi de aplicare a art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală. Se solicită instanţei de contencios constituţional să statueze cu privire la interpretarea textului de lege criticat, text care îi include şi pe moştenitori între titularii acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art. 504 din Codul de procedură penală (repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnării sau al privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal).O asemenea solicitare excedează competenţei de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale cu care a fost sesizată. Interpretarea şi aplicarea legii în cauzele deduse judecăţii este de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În plus, asupra interpretării şi aplicării dispoziţiilor art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală este chemată să se pronunţe, în cauză, instanţa de drept comun. În aceste condiţii, o pronunţare a Curţii Constituţionale în sensul solicitat ar conduce, practic, la substituirea instanţei de recurs de către instanţa de contencios constituţional.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Distinct de acestea, Curtea mai constată că acţiunea reglementată de art. 504-507 din Codul de procedură penală are ca obiect repararea unui prejudiciu care nu are sorginte patrimonială, ci morală, iar în caz de deces al persoanei îndreptăţite, acţiunea poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa. Prin includerea acestor persoane în categoria titularilor acţiunii, legiuitorul a urmărit protejarea lor şi compensarea lipsei sprijinului financiar produs după moartea persoanei condamnate pe nedrept, cu sumele pe care aceasta le-ar fi putut obţine din partea statului pentru prejudiciul suferit. Dreptul celorlalţi moştenitori nu este afectat prin dispoziţiile art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât nu se aduce atingere dreptului lor legal de a obţine patrimoniul defunctului în integralitatea lui sau o fracţiune a acestuia, aşa cum se găsea la data deschiderii succesiunii.În sfârşit, Curtea mai constată că raţiunea edictării acestor prevederi izvorăşte nu din dreptul la moştenire, ci din raţiuni obiective referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar această răspundere urmează a se realiza, în conformitate cu art. 52 alin. (3) din Constituţie, în condiţiile legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 506 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Trombiţaş, Elisabeta Gross, Francisc Trombiţaş junior, Maria Pop şi Mihai Trombiţaş în Dosarul nr. 2.362/112/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru