Decizia Nr.683 din 20.10.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 103 din 10 februarie 2016

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Nicolae Băjan în Dosarul nr. 10.138/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 389/D2015.2. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin consilierul juridic Dragoş Vaida, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care susţine respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, potrivit art. 45 din Constituţie, accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate. Astfel, opţiunea aparţine destinatarului normei juridice care, în funcţie de această alegere, poate să exercite activitatea economică sau funcţia ori demnitatea publică deţinută.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Sentinţa civilă nr. 147 din 26 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 10.138/3/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Băjan într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existenţa stării de incompatibilitate întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că incompatibilitatea stabilită dintre funcţia de viceprimar, ca în speţa dedusă judecăţii, şi calitatea de comerciant persoană fizică duce la îngrădirea dreptului de a fi ales, a dreptului la libera alegere a profesiei, a libertăţii economice, precum şi a libertăţii de asociere, fără a fi întrunite condiţiile limitativ şi expres prevăzute de art. 53 din Constituţie.7. De asemenea, consideră că îngrădirea drepturilor constituţionale invocate nu se justifică, întrucât nu serveşte protejării niciuneia dintre valorile sau situaţiile reglementate de prevederile constituţionale ale art. 53, respectiv apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Totodată, susţine că măsura restrângerii trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât incompatibilitatea stabilită de acestea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. În plus, arată că stabilirea, în concret, a stării de incompatibilitate revine instanţei de judecată, care, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, analizează particularităţile fiecărei speţe, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...]g)calitatea de comerciant persoană fizică; 14. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (3) referitor la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea, în condiţiile legii, a funcţiilor şi demnităţilor publice, civile sau militare, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.16. Astfel, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, precitată, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, stabilind incompatibilitatea dintre funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi calitatea acestuia de comerciant persoană fizică, instituie o garanţie a exercitării funcţiei publice în condiţii de imparţialitate şi transparenţă decizională, obiectiv ce urmăreşte protejarea interesului public constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.17. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea, în condiţiile legii, a funcţiilor şi demnităţilor publice, civile sau militare, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituţional. Demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, iar acestea vizează în egală măsură pe toţi cei aflaţi într-o atare situaţie, fără deosebire pe criterii de gen.18. De asemenea, prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Curtea, analizând conformitatea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 faţă de exigenţele impuse de prevederile art. 37 şi art. 41 din Constituţie, a reţinut că incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Totodată, Curtea nu a reţinut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.19. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 45, Curtea a reţinut că, potrivit acestor norme, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate sub condiţia respectării cadrului normativ incident. Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o condiţie specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. Prin urmare, Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 45 din Legea fundamentală.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.21. Cum dispoziţiile de lege criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autorul excepţiei, nu poate fi reţinută incidenţa în cauză a prevederilor art. 53 din Constituţie.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Băjan în Dosarul nr. 10.138/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Bianca Drăghici