DECIZIE Nr.
679 din 11 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1, 3 si 4 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 698 din 16 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 1, 3 si 4 din Codul penal,
excepţie ridicată de Iulian Şoparlă în Dosarul nr. 276/121/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia
penală.
La apelul nominal se'constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocand jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 21 februarie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 276/121/2006, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 215 alin. 1, 3 şi 4 din Codul penal, excepţie invocată
de Iulian Şoparlă în dosarul
menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine că dispoziţiile art. 215 alin. 1, 3 şi 4 din Codul penal
sunt neconstituţionale,
deoarece nesocotesc libertatea comerţului şi prevăd o sancţiune penală în
condiţiile în care Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte imposibilitatea
aplicării unor sancţiuni penale cu privare de libertate în materie comercială.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată,
întrucat textele de lege
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi din acte internaţionale
invocate de autorul excepţiei.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătand că scopul reglementării criticate este
tocmai acela de a proteja libertatea economică, libertatea comerţului şi
concurenţa loială. In opinia Guvernului, libertatea economică presupune
libertatea oricărei persoane de a iniţia şi întreprinde o activitate cu scop
lucrativ, nu şi exercitarea acestui drept cu rea-credinţă şi crearea de
prejudicii partenerilor economici, prin inducerea acestora în eroare cu
prilejul încheierii de acte juridice.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, referindu-se şi la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 alin. 1, 3 şi 4 din Codul penal, potrivit
cărora: „Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau
ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau
pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
[...]
Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane
cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvarşită în aşa fel încat, fără această eroare, cel înşelat
nu ar fi încheiat său executat contractul în condiţiile stipulate, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile
acolo arătate.
[...]
Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit
sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau
acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în
totul sau în parte, ori de a interzice trasului
de a plăti înainte de expirarea termenului de
prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă
posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2."
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate
încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional
şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 135
alin. (2) lit. a) referitoare la libertatea comerţului. Se invocă, de asemenea,
încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea
privării de libertate pentru datorii.
Examinand excepţia de neconstituţionalitate
ridicată, se constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 215
alin. 3 şi 4 din Codul penal, sub aspectul aceloraşi critici de
neconstituţionalitate ca şi în prezenta cauză, Curtea Constituţională s-a mai
pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, şi prin Decizia nr. 474 din 8 iunie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 601 din 12 iulie 2006, în sensul respingerii acestora.
Intrucat nu au intervenit
elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate
prin deciziile mai sus arătate sunt valabile şi în prezenta cauză, inclusiv în
ceea ce priveşte dispoziţiile alin. 1 al art. 215 din Codul penal, cu privire
la care nu au fost formulate critici distincte.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 215 alin. 1, 3 şi 4 din Codul penal, excepţie ridicată de
Iulian Şoparlă în Dosarul nr.
276/121/2006 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta