DECIZIE   Nr. 67 din 27 februarie 2001

referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000, precum si a dispozitiilor art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 188 din 12 aprilie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000, precum si a dispozitiilor art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptii ridicate de Mariana Serbanescu si Adrian Preda in dosarele nr. 1.907/2000 si nr. 1.910/2000 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal raspunde Mariana Serbanescu. Lipsesc celelalte parti, Adrian Preda si Societatea de Servicii de Management Feroviar - S.A. (pentru S.N.C.F.R. "Calatori" - S.A. din Bucuresti), fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 255C/2000 si nr. 258C/2000 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, conexarea cauzelor. Partea prezenta si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 258C/2000 la Dosarul nr. 255C/2000.
    Autoarea exceptiei, Mariana Serbanescu, solicita admiterea exceptiei pentru motivele invocate in concluziile scrise depuse in sustinerea acesteia.
    Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale invocate, solicita respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 25 mai 2000 si 26 aprilie 2000, pronuntate in dosarele nr. 1.907/2000 si nr. 1.910/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000, precum si a dispozitiilor art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. Exceptiile de neconstitutionalitate au fost ridicate de Mariana Serbanescu si Adrian Preda in cadrul unor cauze civile ce au ca obiect litigii de munca.
    In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 modifica o lege organica, si anume Legea nr. 92/1992, ceea ce contravine art. 107 alin. (3) si art. 114 din Constitutie. De asemenea, se sustine ca art. IV si IX din ordonanta de urgenta criticata contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 20, 21 si 24, deoarece suprima apelul in materia litigiilor de munca, litigii care ar trebui solutionate de complete de judecata speciale, care insa nu au fost inca infiintate. In final se apreciaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 ar trebui "sa prelungeasca" si dispozitiile art. IV ale acestei ordonante de urgenta ca, de altfel, si pe ale art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca "legea de organizare judecatoreasca este o lege organica si, ca atare, se pare ca sustinerile intimatei, in sensul ca Guvernul nu putea pe calea unei ordonante de urgenta sa modifice Legea nr. 92/1992, deoarece ar contraveni prevederilor constitutionale invocate mai sus, sunt intemeiate", astfel ca exceptiile trebuie admise.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza, in ceea ce priveste neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, ca prin Decizia nr. 34/1998 Curtea Constitutionala a statuat ca interdictia reglementarii prin ordonanta a domeniilor rezervate legilor organice nu este aplicabila ordonantelor de urgenta ale Guvernului. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea celorlalte dispozitii legale, Guvernul considera ca nu sunt infrante prevederile constitutionale ale art. 20, 21 si ale art. 24 alin. (1).
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, rapoartele intocmite in cauze de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ordonanta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 111 din 14 martie 2000, precum si dispozitiile art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Aceste din urma texte de lege au urmatorul cuprins:
    Art. 71
    "Instantele judecatoresti competente sa judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege.";
    Art. 79
    "(1) Hotararile instantei de fond sunt definitive.
    (2) Hotararile motivate ale instantei de fond se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.";
    Art. 80
    "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond."
    Autorii exceptiilor considera ca aceste dispozitii legale incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
    Art. 15 alin. (2)
    "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.";
    Art. 20
    "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    Art. 21
    "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    Art. 24
    "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    Art. 107 alin. (3)
    "Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.";
    Art. 114
    "(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
    (2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
    (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
    (4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
    (5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3)."
    Examinand exceptiile, Curtea constata ca nu poate fi primita nici una dintre criticile de neconstitutionalitate formulate de autorii acestora.
    Astfel, in ceea ce priveste incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), Curtea Constitutionala constata ca textele de lege criticate nu contin vreo dispozitie de natura sa le confere caracter retroactiv.
    Nu poate fi primita nici critica adusa Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 in baza argumentului ca potrivit art. 107 alin. (3) si art. 114 din Constitutie o asemenea ordonanta nu poate interveni intr-un domeniu apartinand unei legi organice. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, a retinut ca "Dispozitiile art. 114 din Constitutie nu prevad interdictia de a se emite ordonante de urgenta in domeniul legilor organice, deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unei masuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementari de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, daca nu ar putea fi adoptata, interesul public avut in vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constitutionale a institutiei".
    In ceea ce priveste motivul de neconstitutionalitate decurgand din "suprimarea apelului", Curtea Constitutionala a statuat ca "accesul liber la justitie nu inseamna ca el trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii deosebite". In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998.
    In legatura cu invocarea incalcarii dispozitiilor art. 24 din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului la aparare, Curtea nu o poate retine ca fiind relevanta, intrucat toate litigiile legate de modificarea sau desfacerea contractelor de munca se judeca de catre instantele judecatoresti, partile avand dreptul de a fi asistate de un avocat in tot cursul procesului, indiferent de gradele de jurisdictie.
    Sub aspectul privind invocarea art. 20 din Constitutie, Curtea observa ca autorii exceptiei nu arata in ce mod dispozitiile legale criticate contravin acestei norme constitutionale, astfel ca nici acest argument nu poate fi retinut.
    Referitor la toate celelalte critici legate de modul de solutionare a litigiilor de munca, se constata ca acestea nu ridica probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii.
    In sfarsit, in legatura cu faptul ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000 ar trebui, potrivit autorilor exceptiilor, "sa prelungeasca" dispozitiile art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 ca, de altfel, si pe cele ale art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, Curtea constata ca aceasta este o problema de legiferare ce apartine competentei exclusive a legiuitorului, iar nu una de contencios constitutional.
    Asa fiind, in cauzele de fata exceptiile de neconstitutionalitate ridicate urmeaza sa fie respinse.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi sub aspectul raportarii dispozitiilor legale criticate la art. 114 alin. (4) din Constitutie si cu unanimitate de voturi sub celelalte aspecte,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2000, precum si a dispozitiilor art. 71, 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, exceptii ridicate de Mariana Serbanescu si Adrian Preda in dosarele nr. 1.907/2000 si nr. 1.910/2000 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 februarie 2001.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman