DECIZIE Nr.
669 din 12 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 569 din 29 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Emil Gurzău în Dosarul nr. 6.850/337/2006 al Tribunalului Sălaj -
Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 9 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.850/337/2006, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, excepţie ridicată de Emil Gurzău în dosarul de mai sus
având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 22 referitoare la Dreptul la viaţă şi
la integritate fizică şi psihică şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la
prezumţia de nevinovăţie, deoarece recoltarea probelor biologice se realizează
printr-o înţepătură ce este de natură a afecta integritatea fizică şi psihică.
De asemenea, potrivit autorului excepţiei, textul cere să se facă dovezi cu
privire la propria vinovăţie, reglementare care contravine dispoziţiilor art.
23 alin. (11) din Constituţie.
Tribunalul Sălaj - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 456 din 28 octombrie 2004.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale
criticate nefiind de natură a afecta dreptul la integritate fizică şi psihică
şi nici prezumţia de nevinovăţie. In susţinerea acestor raţiuni Avocatul
Poporului a făcut trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, cauza Saunders împotriva Regatului Unit.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale,
dispoziţiile art. 79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 958 din 28
decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. După republicarea
actului normativ criticat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, dispoziţiile
legale contestate se regăsesc în art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care au următorul conţinut:
- Art. 87: „(1) Conducerea
pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care
are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
sancţionează şi persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se află sub influenţa unor substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substanţele sau produsele stupefiante, precum
şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul
Sănătăţii Publice, iar lista acestora se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile
prevăzute la alin. (1) sau (2) efectuează transport public de persoane,
transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de
instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau
în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea
permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea
conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto,
aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente,
aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea
permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau
testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de
produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare
acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că asupra constituţionalităţii normelor conţinute în art. 87
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în raport de aceleaşi
critici, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, cu
prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 (forma anterioară republicării), în raport de prevederile art. 22 şi
23 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză. In acest sens sunt, de
exemplu, deciziile nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18
ianuarie 2005, şi nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, prin care Curtea a statuat, pentru
considerentele acolo reţinute, că acest text de lege nu încalcă dispoziţiile
constituţionale menţionate.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus
amintite sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Emil Gurzău în
Dosarul nr. 6.850/337/2006 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru