DECIZIE Nr. 665 din 15
decembrie 2005
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 409 alin. 1 si 3 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 31 ianuarie 2006
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru
- judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar
- judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian Beşliu
Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al tribunalului Braşov - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde
avocatul Raluca Bejan, pentru autorii excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia, considerând că
dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 20
alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1) şi art. 49 din Constituţie.
Arată că art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă nu îi menţionează
şi pe membrii familiei sau persoanele aflate în întreţinerea debitorului, ci se
referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale
debitorului însuşi, realizându-se
astfel o discriminare între minorul aflat în întreţinerea legală a debitorului
şi cel care are o hotărâre judecătorească în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind
inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin încheierea
din 26 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 343/2005, Tribunalul Braşov -
Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de
procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian
Beşliu Enoiu cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva unei sentinţe
civile pronunţate de Judecătoria Braşov.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 409 alin. 1 şi 3 din
Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 49
alin. (1) din Constituţie.
Tribunalul Braşov - Secţia
civilă apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. în acest sens arată că, deşi textul de lege criticat nu face
referire la situaţia debitorului părinte care are în întreţinere un minor,
alin. 7 al art. 409 din Codul de procedură civilă prevede că „alocaţiile de stat
şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav
(...) nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii".
In
conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele
de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că prevederile art. 409 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură
civilă sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit ca la stabilirea
cotei urmăribile din
veniturile periodice ale debitorului să se aibă în vedere şi obligaţia de
întreţinere a acestuia faţă de copiii minori, când această obligaţie nu este
stabilită prin hotărâre judecătorească, contravenind dreptului constituţional
la protecţia specială a copiilor.
Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este
neîntemeiată. în acest sens
arată că, stabilind anumite limite pentru salariile, pensiile şi celelalte sume
ce se plătesc periodic, legiuitorul a urmărit să găsească un echilibru între
necesitatea ocrotirii, pe de-o parte, a salariilor şi a celorlalte venituri
periodice şi imperativul satisfacerii unor creanţe importante şi care deopotrivă
trebuie să fie protejate, în interesul minorilor, pe de altă parte. De
asemenea, prin instituirea unei limite a urmăririi veniturilor periodice în
raport cu salariul minim net pe economie s-a urmărit să se asigure debitorului
un minim de mijloace pentru a-şi putea continua existenţa.
Preşedinţii celor două Camere
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi
29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 409 alin. 1 şi 3 din
Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Ordonanţa a fost
aprobată cu modificări prin Legea nr. 219/2005, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textul de lege criticat are
următorul cuprins:
- Art. 409 alin. 1 şi 3: „Salariile
şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul
asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi
sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la 1/2 din venitul
lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de
alocaţie pentru copii;
b) până la 1/3 din venitul
lunar net, pentru orice alte datorii. (...)
Veniturile din muncă sau orice
alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării
mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât
cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii
ce depăşeşte jumătate din acest cuantum."
In susţinerea
neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă
încălcarea prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituţie, referitoare la
protecţia copiilor şi a tinerilor.
Examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt nemulţumiţi de
faptul că textul de lege criticat nu îi menţionează, în mod expres, şi pe
membrii familiei sau persoanele aflate în întreţinerea debitorului, ci se
referă numai la veniturile destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale
debitorului însuşi. Analizarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare
obiect, constând într-o omisiune a legiuitorului, excedează competenţei Curţii
Constituţionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa
prevederea legală supusă controlului, excepţia de neconstituţionalitate urmând
a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai
sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă,
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 3 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Beşliu Enoiu şi Traian
Beşliu Enoiu în Dosarul nr. 343/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din
data de 15 decembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu