DECIZIE Nr. 66 din 27 februarie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin.
1 si 2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 169 din 4 aprilie 2001
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Aluci" - S.R.L. din Brasov in
Dosarul nr. 336/Ap/C/2000 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de
contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 21, care consacra
accesul liber la justitie, solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 13 iulie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 336/Ap/C/2000,
Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Aluci" - S.R.L. din Brasov intr-o cauza
ce are ca obiect actiunea in anulare formulata de Societatea Comerciala
"Allmetal Prodimpex" - S.R.L. din Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila sunt contrare prevederilor
art. 21 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, intrucat
partea este "lipsita de posibilitatea de a supune judecata fondului si
caii de atac a apelului".
Instanta de judecata, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia ridicata
este neintemeiata, intrucat posibilitatea atacarii doar cu recurs a unor
hotarari judecatoresti nu prejudiciaza partile, aplicabile fiind si
dispozitiile art. 304^1 din Codul de procedura civila, care stabilesc ca in
cazurile in care hotararea nu poate fi atacata cu apel recursul declarat nu
este limitat la motivele de casare prevazute la art. 304 din Codul de procedura
civila, astfel incat instanta de recurs are posibilitatea sa examineze cauza
sub toate aspectele.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia ridicata este
neintemeiata, intrucat din prevederile constitutionale invocate "Nu
rezulta insa ca reglementarile privitoare la infaptuirea justitiei trebuie sa
prevada in mod obligatoriu, in toate cazurile, folosirea tuturor cailor de atac
si angajarea competentei tuturor instantelor judecatoresti". De asemenea,
se arata ca "atat in doctrina, cat si in jurisprudenta constitutionala se
subliniaza in mod constant ca principiul egalitatii nu pretinde uniformitate,
deci ca toate situatiile sa fie tratate in acelasi fel".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 366 alin. 1 si 2 din
Codul de procedura civila. Aceste texte de lege prevad ca "Instanta
judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca
litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele
conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi
probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor.
In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data
cu hotararea asupra fondului.
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate
fi atacata numai in recurs".
Norma constitutionala invocata ca fiind incalcata de aceste dispozitii
legale este cuprinsa in art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 366 alin. 1 si 2 din Codul de
procedura civila ingradesc liberul acces la justitie, deoarece partea este
lipsita de dreptul de a ataca cu apel hotararea instantei judecatoresti cu
privire la actiunea in anulare.
Examinand textul de lege criticat, Curtea constata ca stabilirea unei
singure cai ordinare de atac impotriva sentintelor pronuntate in cauzele ce au
ca obiect actiuni in anulare nu contravine prevederilor art. 21 din
Constitutie. In conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 125 si 128
stabilirea competentei instantelor judecatoresti, a procedurii de judecata,
precum si a conditiilor de exercitare a cailor de atac impotriva hotararilor
judecatoresti intra in competenta exclusiva a legiuitorului. Totodata accesul
liber la justitie, prevazut la art. 21 din Constitutie, nu poate avea
semnificatia ca acesta trebuie asigurat la toate structurile judecatoresti si
la toate caile de atac.
In acest sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Constitutionale,
care, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996,
si Decizia nr. 66 din 14 aprilie 1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 377 din 24 decembrie 1977, a statuat ca "Accesul liber
la justitie nu inseamna ca el trebuie asigurat la toate structurile
judecatoresti, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de
legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii
deosebite", precum si ca Legea fundamentala "nu cuprinde dispozitii
referitoare la obligativitatea existentei tuturor cailor de atac [...], ci
statueaza prin art. 128 ca <<Impotriva hotararilor judecatoresti, partile
interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile
legii>>, iar art. 125 alin. (3) prevede ca prin lege se stabilesc
competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata".
De asemenea, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a
statuat ca "semnificatia art. 21 alin. (2) din Constitutie, potrivit
caruia accesul la justitie nu poate fi ingradit prin lege, este aceea ca nu se
poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit
nici o categorie sau grup social. Insa legiuitorul poate institui, in
considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si
modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber
la justitie nu inseamna accesul in toate cazurile, la toate structurile
judecatoresti si la toate caile de atac".
Nici reglementarile internationale in materie nu impun un anumit numar al
gradelor de jurisdictie sau un anumit numar al cailor de atac. Astfel art. 13
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
prevede asigurarea posibilitatii unui recurs efectiv la o instanta nationala.
De asemenea, art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la conventie prevede:
"Orice persoana declarata vinovata de catre un tribunal are dreptul sa
ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o
jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru
care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege." In paragraful
2 al aceluiasi articol se prevede posibilitatea stabilirii, prin exceptie, si a
unui singur grad de jurisdictie in cazul infractiunilor minore sau in cazul in
care cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta
jurisdictie. Totodata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea
pronuntata in cazul "Golder impotriva Regatului Unit", 1975, a
statuat: "Dreptul de acces la tribunale, apreciaza Curtea, nu este
absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fara sa-l
defineasca in sensul restrans al cuvantului, exista posibilitatea limitarilor
implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui
drept."
Prin Codul de procedura civila, precum si prin Codul de procedura penala
s-a adoptat, de principiu, existenta a 3 grade de jurisdictie, cu doua cai
ordinare de atac - apelul si recursul -, regula generala de la care, prin lege,
s-au prevazut derogari determinate de situatii speciale, toate acestea fiind
insa in deplina concordanta cu prevederile constitutionale.
Considerentele pe care s-au bazat solutiile anterioare ale Curtii
Constitutionale, pronuntate in cauze similare, sunt valabile si in prezenta
cauza, neexistand nici un motiv pentru reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 1
si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Aluci" - S.R.L. din Brasov in Dosarul nr. 336/Ap/C/2000 al Curtii de
Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 februarie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Doina Suliman