DECIZIE Nr.
657 din 30 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (4 1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 418 din 18 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihai Paul Cotta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (41) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepţie ridicată de Elena Chiriac în Dosarul nr. 3.137/40/2008
al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că nu sunt încălcate
prevederile art. 16 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 20 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.137/40/2008, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
31 alin. (41)din Legea nr. 53/2003, excepţie ridicată de Elena
Chiriac în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei împotriva deciziei de
desfacere a contractului de muncă, formulată de autorul excepţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 31 alin. (41) din Legea nr. 53/2003
sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 41 din Constituţie.
Se arată că prevederile legale favorizează angajatorii pentru a-şi aloca
beneficii din bugetul statului.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că prevederile
legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 alin. (41) din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din
5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
- Art. 31: „(41) Pe durata sau la
sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai
printr-o notificare scrisă, la iniţiativa oricăreia dintre părţi."
Autorul excepţiei invocă următoarele prevederi din
Constituţie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 41 privind
munca şi protecţia socială a muncii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 31 alin. (41) din Legea
nr. 53/2003 oferă atât angajatorilor, cât şi angajaţilor posibilitatea de a
denunţa în mod unilateral contractul individual de muncă în perioada de probă.
Incetarea contractului individual de muncă în aceste cazuri este o consecinţă
firească a prevederilor alin. (1) al art. 31 din aceeaşi lege, potrivit cărora
verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului de muncă,
poate fi stabilită în perioada de probă. Dispoziţiile art. 16 din Constituţie
nu sunt încălcate, deoarece reglementarea legală se aplica, fără discriminare,
tuturor salariaţilor aflaţi în situaţia prevăzută de textul legal.
In ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei
privind încălcarea dreptului la muncă, Curtea reţine' că este neîntemeiată.
Dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie prevăd libertatea persoanei de
a-şi alege locul de muncă. Or, posibilitatea angajatului de a denunţa
unilateral contractul de muncă pe durata perioadei de proba constituie o
realizare a acestui drept, iar nu o încălcare a lui.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 31 alin. (41) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, excepţie ridicată de Elena Chiriac în Dosarul nr. 3.137/40/2008 al
Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 30 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta