DECIZIE Nr.
651 din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 360 alin. 1 si art. 363 alin. 3 din
Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 506 din 4 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Florentina Geangu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi ale art. 363 alin. 3
din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Varga în Dosarul nr.
565/266/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secţia penală.
La apelul nominal se prezintă,
pentru partea Ianoş Baltă, apărătorul ales. Se constată lipsa celorlalte părţi,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului părţii Ianoş Baltă. Acesta solicită
respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu
contravin dispoziţiilor constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând
referire şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 565/266/2007, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi art. 363
alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Ioan Varga.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege
criticate, privind comunicarea hotărârii şi, respectiv, termenul de declarare a
apelului, încalcă dreptul la apărare şi egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
Se arată că „art. 363 alin. 1 din Codul de procedură penală, raportat la alin.
3 al aceluiaşi articol, creează o gravă inechitate între persoanele care au
fost prezente la procesul penal şi nu s-au sustras în niciun fel cercetării
judecătoreşti şi persoanele care din diferite motive nu s-au prezentat la
chemările instanţei de judecată". Autorul excepţiei arată că, în cauză, „a
fost prezent la dezbateri, la data la care a rămas în pronunţare cauza, iar
soluţia a primit-o la arhivă din condica penală fără să fie efectiv prezent la
pronunţarea soluţiei", deoarece „instanţa de judecată nu a respectat
dispoziţiile art. 310 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea
se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de judecată
asistat de grefier". Autorul excepţiei mai arată că prevederea legală „a
fost prezent la pronunţare" înseamnă „prezenţa efectivă şi la citirea
soluţiei date în cauza penală, care ar presupune citirea în întregime a
conţinutului minutei". Se apreciază că „raţiunea pentru care nu a declarat
apel în termenul de 10 zile de la pronunţare, împotriva sentinţei penale, a
fost aceea că nu a cunoscut şi celelalte prevederi ale dispozitivului".
Tribunalul Satu Mare - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, făcând
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că
dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale
invocate în motivarea excepţiei. Se conchide în sensul că aceste dispoziţii
legale sunt norme procedurale, a căror reglementare este de competenţa
exclusivă a legiuitorului, şi dau expresie preocupării acestuia de a asigura
realizarea dreptului la apărare, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea
promovării căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele
judecătoreşti.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 360 alin. 1 şi ale art. 363 alin. 3 din Codul de procedură
penală, având următorul cuprins:
- Art. 360 alin. 1: „Copii
de pe dispozitivul hotărârii se comunică părţilor care au lipsit atât la
judecată, cât şi la pronunţare.";
- Art. 363 alin. 3: „Pentru
partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de
la pronunţare. Pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la
pronunţare, precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar
în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii
militare de învăţământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de
reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la
pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv."
Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt
cele cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi în art. 24
privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi
invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 114 din 24 februarie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 21
aprilie 2005, şi Decizia nr. 636 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.137 din 15 decembrie 2005, Curtea a
respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
360 alin. 1 şi ale art. 363 alin. 3 din Codul de procedură penală, pentru
considerentele arătate, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză,
deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea
acestei jurisprudenţe.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi ale art. 363 alin. 3 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Ioan Varga în Dosarul nr. 565/266/2007 al
Tribunalului Satu Mare - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu