DECIZIE   Nr. 65 din  3 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 201 din  9 martie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Florentina Balta       - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galati in Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galati - Sectia comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, dupa sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, Legea nr. 64/1995 a fost republicata, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 devenind art. 38. De asemenea, arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestor dispozitii, statuand, prin Decizia nr. 283 din 3 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003 si Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, ca acestea sunt neconstitutionale. Atat considerentele, cat si solutia pronuntate in deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 198/LJ/2004, Tribunalul Galati - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galati.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16 privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 24 privind dreptul la aparare, din Constitutie.
    Tribunalul Galati - Sectia comerciala considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca, potrivit dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 64/1995, hotararile pronuntate de judecatorul-sindic, pot fi atacate cu recurs, iar impotriva hotararii de deschidere a procedurii, partea interesata are deschisa calea opozitiei, care, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, va fi solutionata de judecatorul-sindic prin incheiere. De asemenea, arata ca, asupra dispozitiei de lege criticate, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, statuand ca aceasta este constitutionala.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca fixarea unui termen de 48 de ore in care judecatorul-sindic trebuie sa comunice cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara debitorului, precum si a unui termen de 5 zile in care debitorul poate contesta existenta starii de insolventa nu instituie un regim discriminatoriu, care sa intre sub incidenta interdictiei consacrate de art. 16 din Constitutie. In ceea ce priveste raportarea la dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca instanta de contencios constitutional a statuat, in repetate randuri, ca dispozitiile constitutionale lasa la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecata, inclusiv fixarea termenelor procedurale. De altfel, in ceea ce priveste liberul acces la justitie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in Cauza Golder impotriva Marii Britanii, ca pot fi aduse restrictii exercitiului acestui drept, intrucat dreptul de acces, prin chiar natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia in timp si spatiu in functie de resursele comunitatii si de nevoile indivizilor. Limitarile astfel aduse trebuie sa urmareasca un scop legitim si sa nu afecteze substanta insasi a dreptului, fiind necesara asigurarea unui raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit si mijloacele alese. De asemenea, arata ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia textul de lege criticat vine in contradictie cu dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece procedura reglementata de Legea nr. 64/1995 are un caracter special, scopul legii fiind acela de a reglementa un cadru procesual care sa permita solutionarea cu celeritate a cauzei si evitarea devalorizarii bunurilor din patrimoniul debitorului. Stabilirea unor termene procedurale mai scurte, dar care nu impieteaza asupra aspectelor privind asigurarea apararii, raspunde si preocuparii debitorului de a fi elucidate, cat mai rapid, indoielile cu privire la starea de insolventa invocata de creditor in cererea sa de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca textul de lege criticat nu incalca sub nici un aspect principiul fundamental al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, aplicandu-se tuturor debitorilor aflati in stare de insolventa, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare. In ceea ce priveste critica potrivit careia textul de lege criticat vine in contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece este de competenta exclusiva a organului legislativ sa instituie regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti si modalitatile de exercitare a cailor de atac, iar principiul accesului liber la justitie presupune tocmai posibilitatea celor interesati de a le exercita. De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii aflati in stare de insolventa au posibilitatea de a formula pretentii si aparari.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, Legea nr. 64/1995 a fost republicata, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 alin. (2) si (3) devenind art. 38 alin. (2) si (3). Astfel, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are urmatorul continut:
    - Art. 38 alin. (2) si (3): "(2) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, judecatorul sindic va comunica cererea, in copie, debitorului si va dispune afisarea unei copii la usa instantei.
    (3) Daca, in termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi in stare de insolventa, in conditiile stabilite la art. 36, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul si creditorii care au introdus cererea."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16, 21 si 24 din Constitutia Romaniei, care au urmatorul continut:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 21: (1) "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca, potrivit art. 2 din Legea privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri speciale, pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, fie prin reorganizarea activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului, fie prin faliment.
    Curtea constata ca nu poate fi retinuta sustinerea privind incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi, intrucat textul criticat este aplicabil tuturor debitorilor impotriva carora s-a depus o cerere din partea creditorilor, prin care se solicita constatarea starii de insolventa si deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. In toate cazurile, la primirea unei astfel de cereri, in termen de 48 de ore de la inregistrarea acesteia, judecatorul-sindic o va comunica, in copie, debitorului si va dispune afisarea unei copii la usa instantei. De asemenea, orice debitor impotriva caruia s-a depus o astfel de cerere din partea creditorilor poate, in termen de 5 zile de la primirea copiei, sa conteste ca ar fi in stare de insolventa, iar judecatorul-sindic, in conditiile stabilite de art. 36 din Legea nr. 64/1995, va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul si creditorii care au introdus cererea.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate vin in contradictie cu prevederile art. 21 din Constitutie, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate reglementeaza modul in care se realizeaza deschiderea procedurii lichidarii judiciare si a falimentului, acestea fiind norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", fiind de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti. De altfel, Curtea observa ca insusi textul criticat ofera debitorului posibilitatea sa conteste ca ar fi in stare de insolventa. In acest caz, judecatorul-sindic urmeaza sa tina, in termen de 10 zile de la primirea contestatiei debitorului, o sedinta la care vor fi citati debitorul si creditorii care au introdus cererea, iar daca stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, va respinge cererea creditorilor si va dispune ca sentinta sa fie afisata la usa instantei. In cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
    De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii se pot adresa instantelor judecatoresti cu cereri, opozitii si intampinari si pot exercita caile legale de atac in conditiile procedurale stabilite de lege.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galati in Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galati - Sectia comerciala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu