DECIZIE Nr.
647 din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 114 1 alin. 4 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 588 din 5 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Cristina Cătălina Turcu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1141 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Gheorghe Ciocan în Dosarul nr. 2.034/266/2006 al Judecătoriei Negreşti-Oaş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.034/266/2006, Judecătoria Negreşti-Oaş a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1141 alin. 4 din Codul de
procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată într-o
cauză având ca obiect partaj bunuri comune.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale,
întrucât impun autorului excepţiei obligaţia de a-şi alege domiciliul în ţară,
contrar prevederilor constituţionale şi din normele internaţionale invocate.
Judecătoria Negreşti-Oaş opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 1141 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
„Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, preşedintele va putea fixa un termen
mai îndelungat. Prin citaţie pârâtul va fi informat că are obligaţia de a-şi
alege domiciliul în România, unde urmează să i se facă toate comunicările
privind procesul. In cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligaţii,
comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la
poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se
expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
art. 17 din Constituţie, la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 13 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului. In motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile legale
atacate sunt neconstituţionale, întrucât îi impun pârâtului obligaţia de a-şi
alege domiciliul în ţară, contrar prevederilor constituţionale şi normelor
internaţionale invocate.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că
motivele invocate nu sunt întemeiate.
Textul de lege criticat de autorul excepţiei cuprinde
dispoziţii de procedură judiciară pe care legiuitorul este abilitat să le
adopte, în condiţiile prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituţie, cu
respectarea tuturor normelor şi principiilor consacrate în Legea fundamentală.
In acest sens, Curtea reţine că art. 21 din Constituţie
prevede accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la soluţionarea cauzelor
într-un termen rezonabil. Dispoziţiile legale atacate răspund tocmai acestei
exigenţe, pe de o parte, acordând pârâtului care locuieşte în străinătate un
termen mai lung, pentru ca acesta să îşi poată pregăti apărarea, iar pe de altă
parte, oferindu-i posibilitatea să îşi aleagă domiciliul în România pentru ca
procesul să se poată desfăşura în condiţii normale şi pentru ca reclamantul să
fie protejat de exercitarea abuzivă de către pârât a drepturilor procesuale.
Absenţa unei reglementări ca aceea care formează
obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ar putea genera prelungirea
procesului dincolo de limitele rezonabile prescrise de Constituţie sau chiar
imposibilitatea desfăşurării procesului, cu încălcarea gravă a dreptului
reclamantului de a avea acces liber la justiţie
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1141 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Gheorghe Ciocan în Dosarul nr. 2.034/266/2006 al Judecătoriei Negreşti-Oaş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina
Turcu