DECIZIE Nr.
645 din 11 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor
în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 416 din 22 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Zhong Yixiong în Dosarul nr. 988/46/2009 al Curţii de Apel Piteşti
- Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul
Dosarului Curţii Constituţionale nr. 7.742D/2009.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, însoţit
de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa
părţii Serviciul pentru Imigrări Argeş, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
7.749D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 128 din aceeaşi ordonanţă de
urgenţă, ridicată de Wang Aizhong în Dosarul nr. 986/46/2009 al Curţii de Apel
Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Autorul prezent şi reprezentantul Ministerului Public
sunt de acord cu conexarea.
Curtea, observând identitatea parţială de obiect al
celor două cauze, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate
la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr.
7.749D/2009 la Dosarul nr. 7.742D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul
Dosarului nr. 7.742D/2009. Acesta precizează că lasă la aprecierea Curţii
soluţia cu privire la excepţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că
textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi
convenţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 8 octombrie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 988/46/2009 şi nr. 986/46/2009, Curtea de Apel Piteşti - Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, respectiv a celor ale art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art.
128 alin. (1) din acelaşi act normativ. Excepţiile au fost ridicate de
Zhong Yixiong şi Wang Aizhong în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor
formulate împotriva deciziilor Serviciului pentru Imigrări Argeş prin care s-a
instituit interdicţia intrării în ţară a acestora pentru o perioadă de 6 luni
de la data ieşirii din România.
In motivările excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar, se susţine că textele de lege criticate
sunt lipsite de precizie şi claritate, întrucât nu cuprind reglementări
referitoare la situaţii similare cu cea în care autorii excepţiilor se află şi
nu protejează suficient străinii beneficiari ai unei forme de protecţie într-un
stat membru al Uniunii Europene împotriva arbitrariului şi abuzurilor Oficiului
Român pentru Imigrări, în speţă ale Serviciului pentru Imigrări Argeş. Se
arată, totodată, că textele de lege criticate ar fi trebuit să cuprindă
precizări cu privire la momentul de la care se calculează cele 6 luni în care
reclamanţii pot intra şi rămâne timp de 90 de zile pe teritoriul României.
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, fără să îşi exprime opinia
cu privire la temeinicia acesteia.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul precizează că
dispoziţiile de lege criticate reglementează obligaţii ale străinilor care au
dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, respectiv
limite ale dreptului de şedere, nefiind de natură să aducă atingere prevederilor
constituţionale şi convenţionale amintite în motivarea excepţiei.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege ce formează obiect al excepţiei sunt constituţionale, fiind
în deplină concordanţă cu normele din Legea fundamentală privind libera
circulaţie, liberul acces la justiţie sau dreptul părţilor la un proces
echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie
2008, care au următorul conţinut:
- art. 11: „Dispoziţii generale privind şederea
străinilor
(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în
România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care
încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de
şedere.
(2) In cazul în care prin convenţiile internaţionale
sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu
este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiinţate, străinilor care nu
au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe
teritoriul statului român şi pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6
luni, începând cu ziua primei intrări în ţară.";
- art. 128: „Străinii cu drept de şedere permanentă
în statele membre ale Uniunii Europene
(1) Străinii, cetăţeni ai unor state terţe sau
apatrizi, cu drept de şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene,
pot intra şi rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de
zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare.
(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate
prelungi dreptul de şedere temporară, fără îndeplinirea condiţiei prealabile de
obţinere a unei vize de lungă şedere, în condiţiile prevăzute de prezenta
ordonanţă de urgenţă.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de
tratament egal în domeniile şi în condiţiile prevăzute la art. 75.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3),
accesul pe piaţa muncii pentru străinii cu drept de şedere permanentă într-un
stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislaţia muncii în
domeniu şi cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în
registrul ocupaţional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura
specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale."
In opinia autorilor excepţiei, textele de lege
criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber
la justiţie şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un
proces echitabil, precum şi prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea
fundamentală care garantează dreptul la liberă circulaţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de
neconstituţionalitate, ci tind la o complinire a unei pretinse lacune
legislative, în sensul introducerii, în cuprinsul textelor de lege criticate, a
unor precizări referitoare la momentul de la care se calculează termenul în
care străinii care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România
pot rămâne pe teritoriul statului român. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa
prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate. Doar
Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, şi Guvernul,
ca legislator delegat, au competenţa de a edicta legi, respectiv de a emite
ordonanţe prin care pot fi modificate şi completate reglementările deja
existente.
De altfel, din lectura prevederilor art. 11 alin. (2)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, se poate observa că textul
este deosebit de clar sub aspectul criticat de autorii excepţiei, stabilind în
mod neechivoc momentul de la care termenul de 6 luni începe să curgă, şi anume
din ziua primei intrări în ţară.
In plus, autorii excepţiei folosesc în demonstrarea
neconstituţionalitaţii textelor de lege supuse controlului de
constituţionalitate argumente ce ţin, de fapt, de aplicarea prevederilor de
lege criticate la speţele individuale. Or, Curtea nu poate cenzura nici modul
în care Oficiul Român pentru Imigrări înţelege să aplice în mod concret
prevederile referitoare la regimul străinilor, nici hotărârile instanţei
judecătoreşti competente să se pronunţe în soluţionarea plângerilor împotriva
deciziilor autorităţii administrative amintite.
In ceea ce priveşte prevederile art. 128 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, autorii excepţiei nu formulează nicio
critică de neconstituţionalitate, astfel că nu este îndeplinită cerinţa
motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Zhong Yixiong şi Wang Aizhong în dosarele nr. 988/46/2009 şi nr.
986/46/2009 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu