DECIZIE Nr.
644 din 10 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003
privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 506 din 4 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor „art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în
regim de taxi şi în regim de închiriere", excepţie ridicată de Alexandru
Dumitrescu în Dosarul nr. 3.400/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul autorului excepţiei, care susţine că dispoziţiile legale
criticate, potrivit cărora acelaşi autovehicul nu poate fi autorizat în aceeaşi
perioadă atât pentru prestarea activităţii de transport în regim de taxi sau de
închiriere, cât şi pentru cea de instructaj auto îngrădesc dreptul la muncă şi
libertatea economică, prevăzute de art. 41 alin. (1) şi, respectiv, de art. 45
din Constituţie. Consideră că restrângerea impusă de legiuitor nu se justifică
nici din punct de vedere tehnic şi nici economic, astfel cum susţin, în
punctele lor de vedere, Guvernul şi Avocatul Poporului, şi depune la dosarul
cauzei mijloace materiale de probă, constând în două DVD-uri, prin care
dovedeşte că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi chiar facilă
utilizarea aceluiaşi vehicul pentru desfăşurarea în mod alternativ a celor două
activităţi, între care nu există un „conflict de interese".
Reprezentantul Ministerului
Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă,
întrucât din motivarea scrisă a autorului rezultă că acesta doreşte, în
realitate, interpretarea unor noţiuni cuprinse în actul normativ criticat, ceea
ce nu se poate converti într-o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.400/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 67 alin. (5) din Legea nr.
265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind
transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere".
Excepţia a fost ridicată de Alexandru Dumitrescu într-o
acţiune de contencios administrativ prin care acesta solicită pârâţilor
Ministerul Transporturilor şi Registrul Auto Român să îi recunoască dreptul de efectuare simultană
a inspecţiei tehnice periodice pentru autoturismul proprietate personală care
este folosit pentru transport taxi şi instructaj auto, iar instanţa de judecată
să impună pârâţilor să respecte această obligaţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că interdicţia cuprinsă la
art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003, ca acelaşi autovehicul să desfăşoare,
alternativ sau separat una de alta, activitatea de taximetrie şi de instructaj
auto, în aceeaşi perioadă corespunzătoare inspecţiei tehnice periodice,
îngrădeşte exercitarea dreptului la muncă şi accesul liber al persoanei la o
activitate economică, având în vedere că este vorba despre acelaşi autoturism
şi posibilitatea reală a obţinerii inspecţiei tehnice periodice la aceeaşi
unitate autorizată, pentru cele două activităţi. Susţine că numai printr-o
„metodă aberantă şi absurdă, dar perfect reală şi legală", aceea de a
efectua zilnic, dar la ore diferite, atât inspecţia tehnică pentru desfăşurarea
activităţii de instructaj auto, cât şi cea specifică prestării activităţii de
taximetrie este „constituţional posibil" să desfăşoare alternativ şi simultan
cele două activităţi economice, respectiv instructaj auto şi taximetrie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal opinează că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile
„art. 67 alin. (5) din Legea nr. 265/2007" nu exclud şi nu limitează
dreptul la muncă, ci doar fixează condiţii, restrângeri ale exercitării acestui
drept, justificate de măsuri de ordin tehnic şi economic.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Accesul liber al persoanei
la o activitate economică este garantat de art. 45 din Constituţie în
condiţiile legii, ceea ce înseamnă că agenţii economici trebuie să se integreze
cadrului constituţional, iar activitatea acestora să se desfăşoare în acord cu
interesul general. Or, în cauza de faţă, interdicţia de a desfăşura cele două
activităţi economice - instructaj auto şi taximetrie - în aceeaşi perioadă de
timp cu acelaşi autovehicul are la bază raţiuni de ordin tehnic şi economic.
Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (1) din
Constituţie, privind dreptul la muncă, nici aceasta nu este întemeiată, având
în vedere că autorul excepţiei îşi poate alege în mod liber profesia şi chiar
să le cumuleze pe cea de instructor auto şi pe cea de taximetrist, cu singura
condiţie de a respecta prevederile legale în materie.
Avocatul Poporului, prin
punctul de vedere transmis Curţii, apreciază că prevederile „art. 67 alin. (5)
din Legea nr. 265/2007" sunt constituţionale. „Dispoziţiile legale prin
care se stabileşte că orice înscrisuri sau simboluri aplicate pe partea
exterioară a taxiului, care reprezintă publicitate pentru terţi, nu se pot
menţine sau realiza fără avizul administraţiei publice locale şi nu vor fi
admise dacă afectează înscrierile şi însemnele de pe taxi prevăzute de lege, nu
îngrădesc nici dreptul la muncă, nici libertatea de alegere a profesiei sau a locului de muncă"
şi nici nu vin în contradicţie cu normele constituţionale care garantează
exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economică
în condiţiile legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 67 alin. (5) din
Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de
închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28
ianuarie 2003. Prevederile art.67 din această lege au fost modificate prin art.
I pct. 62 din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 3 august
2007, astfel că dispoziţiile de lege criticate au, în prezent, următoarea
redactare:
Art. 67 alin. (5): „(5)
Acelaşi autovehicul nu poate fi autorizat în aceeaşi perioadă ca autovehicul
destinat transportului în regim de taxi, transportului în regim de închiriere
sau ca autovehicul pentru şcoală."
Autorul excepţiei apreciază că textul de lege criticat
îngrădeşte dreptul la muncă, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie şi
contravine libertăţii economice, consacrate de art. 45 din aceasta.
Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea
constată că acestea sunt întemeiate pe o serie de deducţii, interpretări şi
coroborări ale prevederilor legale aplicabile în materia transportului în regim
de taxi şi în regim de închiriere, operaţiuni în urma cărora autorul excepţiei
ajunge la concluzia neconstituţionalităţii prevederilor art. 67 alin. (5) din
Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de
închiriere. Astfel, se au în vedere prevederile art. 34 din lege, potrivit cărora, „In cazul în care taxiul este folosit de transportatorul autorizat sau de taximetrist în alte scopuri decât transportul în regim de
taxi, se instituie poziţia de operare «Privat», caz în care autovehiculul poate
circula numai cu aparatul de taxat în poziţia «Liber» şi lampa taxi scoasă de
pe cupolă", şi conchide că acest text
permite, în anumite condiţii, folosirea taxiului şi în alte scopuri, libertate
negată însă de prevederile art. 67 alin. (5) din aceeaşi lege. Mai mult,
autorul excepţiei, în lipsa unei prevederi legale exprese, interpretează
noţiunea de „perioadă" cuprinsă în textul de lege criticat, înţelegând
prin aceasta „perioada de timp corespunzătoare Inspecţiei Tehnice
Periodice".
Or, Curtea nu are competenţe nici în ceea ce priveşte
interpretarea diferitelor noţiuni cuprinse în textele de lege examinate, nici
referitoare la aplicarea acestora şi nici în legătură cu pretinse necorelări
sau chiar contradicţii între diverse norme juridice. Aşa fiind, sub acest
aspect, excepţia de neconstituţionalitate are caracter inadmisibil.
In ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora
prevederile art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 încalcă normele
constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 45, referitoare la dreptul la
muncă, respectiv libertatea economică, Curtea constată că acestea nu sunt
întemeiate.
Textul de lege criticat nu
îngrădeşte exercitarea dreptului la muncă şi nici nu împiedică libertatea în
alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă şi
nici nu interzice accesul liber al persoanei la o activitate economică sau
libera iniţiativă, ci stabileşte condiţiile legale în care activitatea de
taximetrie, respectiv cea de instructaj auto se poate desfăşura. Dreptul la
muncă şi libertatea economică sunt drepturi garantate constituţional, însă
exercitarea lor în concret, cunoscând în practică o mare varietate de forme,
este supusă unor condiţii specifice fiecărei activităţi în parte.
Incompatibilităţile sunt specifice, de altfel, dreptului muncii, fără ca prin
aceasta să se poată susţine încălcarea art. 41 alin. (1) sau al art. 45 din
Constituţie, invocate de autorul excepţiei. In speţă, cele două activităţi, de
transport în regim de taxi şi cea de instructaj auto, deşi înrudite, se
deosebesc prin regimul juridic aplicabil diferit, condiţiile de autorizare şi
normele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească fiecare vehicul destinat
uneia sau alteia dintre aceste activităţi, toate aceste cerinţe specifice fiind
justificate de imperativul desfăşurării celor două servicii în condiţii optime
şi al asigurării siguranţei pe drumurile publice.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 alin. (5) din Legea nr. 38/2003
privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, excepţie
ridicată de Alexandru Dumitrescu în Dosarul nr. 3.400/2/2007 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi