DECIZIE   Nr. 64 din 14 aprilie 1998

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 220 din 16 iunie 1998

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Viorel Mihai Ciobanu   - judecator
    Mihai Constantinescu   - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Carmen Daniela Manea   - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, invocata de Societatea Comerciala "Olimp" - S.R.L. in Dosarul nr. 2.306/1997 al Judecatoriei Simleu Silvaniei.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 31 martie 1998, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal citate, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 14 aprilie 1998.

    CURTEA,
avand in vedere lucrarile si actele dosarului, constata urmatoarele:
    Judecatoria Simleu Silvaniei, prin Incheierea din 15 decembrie 1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995.
    Prin exceptia invocata se sustine ca obligatia de repatriere a valutei, prevazuta la art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, este neconstitutionala, deoarece incalca prevederile art. 134 alin. (2) lit. a), ale art. 135 si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie.
    In motivarea exceptiei se arata ca obligatia de repatriere a valutei poate afecta grav interesele agentului economic in realizarea unor afaceri rentabile pe piata externa si reprezinta un amestec al statului in treburile interne ale agentului economic, care nu se poate justifica pe ideea intaririi disciplinei financiare. Se precizeaza insa ca aceasta critica se refera numai la "agentii economici cu capital privat integral", nu si la cei "cu capital mixt sau exclusiv de stat".
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei invocate, instanta de judecata considera ca prevederile legale ce fac obiectul exceptiei nu limiteaza libertatea comertului garantata prin dispozitiile art. 134 alin. (2) din Constitutie, care este necesar sa fie aplicate in concordanta cu prevederile de la lit. b) a acestui articol, referitoare la protejarea intereselor constitutionale ale statului in activitatea economica, financiara si valutara. In acest sens, instanta considera ca prin Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 s-au stabilit termene rezonabile in vederea repatrierii valutei, in concordanta cu interesul national, si ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 16/1997 aceasta a statuat asupra prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 18/1994.
    In vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea a solicitat, in conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    De asemenea, in temeiul art. 5 din aceeasi lege, Curtea a cerut si opinia Bancii Nationale a Romaniei referitoare la aceasta exceptie.
    In punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se arata ca, prin deciziile nr. 15/1997 si nr. 16/1997, ramase definitive, Curtea Constitutionala s-a pronuntat respingand exceptiile de neconstitutionalitate a textelor care fac obiectul exceptiei de fata. Pe de alta parte, se considera ca nu exista motive, intervenite ulterior acestor decizii, care sa justifice schimbarea practicii, mai ales ca prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie sunt complementare cu celelalte dispozitii ale acestui articol, fata de care deci nu pot fi contrapuse. In consecinta, se considera ca nu exista nici o contradictie intre indatorirea statului de a asigura libertatea comertului [lit. a)] si obligatia sa de a proteja interesele nationale in domeniul valutar [lit. b)]. In acelasi sens, se apreciaza ca negarea constitutionalitatii unor masuri destinate protejarii intereselor valutare ale tarii, pe motiv ca sunt contrare libertatii comertului, "inseamna a situa contenciosul constitutional pe terenul unei confruntari intre scoli de gandire economica", ceea ce este inadmisibil.
    In final, se arata ca, avand in vedere si Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, "nu au fost introduse elemente in masura sa determine o reorientare a Curtii Constitutionale in ceea ce priveste problema de constitutionalitate cu a carei solutionare a fost reinvestita".
    In punctul de vedere al Guvernului se considera exceptia de neconstitutionalitate invocata ca neintemeiata. In acest sens, se apreciaza ca atat prevederile Ordonantei Guvernului nr. 18/1994, cat si instructiunile emise de Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate in sesizare. In justificarea acestui punct de vedere se arata ca, "pe de o parte, activitatea de comert exterior a agentilor economici se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice, iar pe de alta parte, este necesar ca aceasta activitate sa se incadreze intr-un sistem economic si sa fie concordanta cu interesul national". Temeiul constitutional al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 il constituie prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit carora statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara. In sensul celor aratate sunt invocate si deciziile Curtii Constitutionale nr. 16 din 28 ianuarie 1997 si nr. 116 din 21 mai 1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 28 octombrie 1997.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
    In opinia Bancii Nationale a Romaniei, comunicata de Directia juridica a acesteia, prevederile art. IV pct. 3 si 6 sunt constitutionale. Se precizeaza ca ordonanta distinge intre operatiunile de incasare la vedere si la termen, stabilind termenele maxime de incasare a valutei. In acest sens, se arata ca: "Stabilirea unor astfel de termene maxime tine de disciplina financiara (care, se apreciaza, este un atribut al statului ori al autoritatii monetare, fara ca aceasta sa altereze legile economiei de piata ori ale comertului liber), de natura operatiunilor (incasare la vedere ori la termen), cat si de convertibilitatea de cont curent, care presupunea repatrierea valutei in vederea constituirii disponibilitatilor valutare necesare achitarii obligatiilor externe de plata ale economiei si, in ultima instanta, necesare functionarii economiei de piata."

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, opinia Bancii Nationale a Romaniei, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale atacate, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, republicata, constata urmatoarele:
    In temeiul prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata.
    Prin exceptia de neconstitutionalitate invocata se contesta legitimitatea constitutionala "a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 si ale Legii nr. 12/1995 cu privire la termenele prevazute de lege si, in esenta, cu privire la obligativitatea repatrierii valutei obtinute prin tranzactii comerciale", asa cum se arata in cererea depusa de Societatea Comerciala "Olimp" - S.R.L., prin care a ridicat exceptia in fata instantei de judecata. Tinand seama ca litigiul in cadrul caruia a fost invocata exceptia are ca obiect plangerea acestei societati impotriva sanctiunii contraventionale ce i-a fost aplicata in temeiul art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, rezulta ca aceste prevederi urmeaza sa fie avute in vedere pentru solutionarea exceptiei.
    In esenta, prin exceptie se neaga constitutionalitatea obligatiei de repatriere a valutei, sustinandu-se ca aceasta obligatie ar fi contrara libertatii comertului, prevazuta la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. In legatura cu obligatia de repatriere a valutei, in contextul interpretarii sistematice a prevederilor art. 134 in ansamblul lor, Curtea Constitutionala, potrivit Deciziei nr. 15 din 28 ianuarie 1997, ramasa definitiva prin Decizia nr. 149 din 3 iunie 1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie 1997, si Deciziei nr. 16 din 28 ianuarie 1997, ramasa definitiva prin Decizia nr. 116 din 21 mai 1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 28 octombrie 1997, a statuat ca aceasta obligatie nu este contrara economiei de piata si libertatii comertului, ci corespunde indatoririi statului de a asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica si financiara.
    Nu exista motive care sa justifice indepartarea Curtii de la aceasta practica, care, asa cum se arata in punctele de vedere exprimate de presedintele Camerei Deputatilor si de Guvern, precum si in opinia Bancii Nationale a Romaniei, corespunde cerintelor actuale, pentru buna functionare a economiei de piata. In consecinta, sub acest aspect, exceptia este neintemeiata atat cu referire la prevederile art. IV pct. 3, cat si la cele ale pct. 6 al aceluiasi articol din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994.
    In justificarea exceptiei au fost invocate si prevederile art. 135 din Constitutie privind proprietatea. Din continutul acestor prevederi pot fi avute in vedere numai dispozitiile alin. (1), conform carora statul ocroteste proprietatea, si ale alin. (6), in care se prevede ca proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.
    Obligatia de repatriere a valutei nu este contrara acestor prevederi constitutionale, intrucat garantarea constitutionala a proprietatii, precum si caracterul inviolabil al proprietatii private nu justifica, intr-o interpretare sistematica a normelor constitutionale, utilizarea bunurilor, proprietate privata, indiferent de natura lor, prin incalcarea reglementarilor legale privind protectia unui interes national, cum este acela al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare achitarii obligatiilor externe de plata ale economiei, astfel cum se arata in opinia Bancii Nationale a Romaniei.
    In ceea ce priveste invocarea art. 41 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, este de retinut ca prevederile art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 se refera la operatiunile de repatriere a valutei, fara a distinge dupa cum agentii economici sunt cu capital privat sau de stat. De aceea nu se poate sustine ca ar exista o discriminare intre acesti agenti economici. Dimpotriva, o asemenea discriminare s-ar produce daca, asa cum solicita autorul exceptiei, obligatia de repatriere a valutei ar reveni exclusiv agentilor economici cu capital de stat.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, invocata de Societatea Comerciala "Olimp" - S.R.L. in Dosarul nr. 2.306/1997 al Judecatoriei Simleu Silvaniei.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 1998.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
            prof. univ. dr. IOAN MURARU

                            Magistrat asistent,
                            Carmen Daniela Manea