DECIZIE Nr.
638 din 28 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 1 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 408 din 16 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef
delegat
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 551 din Codul penal,
excepţie ridicată de Ioan Chifan în Dosarul nr. 7.220/99/2008 al Tribunalului
Iaşi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 18 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.220/99/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 551
din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan Chifan în dosarul de mai sus
având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21, art. 16, art. 24 alin. (1), art. 53,
art. 124, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece dreptul la apărare
vizează şi apărarea împotriva oricăror constatări de fapt ori de drept sau împotriva
unor soluţii adoptate de o instanţă de judecată care sunt considerate greşite
de către oricare dintre participanţii la procesul penal. De asemenea, prin
stabilirea unui termen de executare efectivă a 20 de ani de detenţie sunt
nesocotite drepturile fundamentale invocate.
Tribunalul Iaşi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate nu contravin prevederilor art. 16, art. 21 şi art. 24 alin.
(1) din Constituţie. Cât priveşte invocarea art. 53 şi art. 124 din Legea
fundamentală, Avocatul Poporului arată că acestea nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 551 din Codul penal cu denumirea
marginală Liberarea condiţionată, care au următorul conţinut:
Art. 551: „Cel condamnat la pedeapsa
detenţiunii pe viaţă poate fi liberat condiţionat după executarea efectivă a 20
de ani de detenţiune, dacă este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi
temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale.
Condamnatul trecut de vârsta de 60 de ani pentru
bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei poate fi liberat condiţionat după
executarea efectivă a 15 ani de detenţiune, dacă sunt îndeplinite şi celelalte
condiţii prevăzute în alin. 1.
Pedeapsa se consideră executată, dacă în termen de
10 ani de la liberare cel condamnat nu a săvârşit din nou o infracţiune. Dacă
în acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infracţiune, se aplică,
în mod corespunzător, dispoziţiile art. 61."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul
are deplina libertate de a reglementa cu privire la infracţiuni, pedepse şi
regimul de executare a acestora.
Fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta
să determine condiţiile şi sfera de incidenţă a liberării condiţionate, care,
nefiind un drept constituţional consacrat ca atare, se constituie numai într-o
vocaţie a condamnatului ce capătă valenţă în funcţie de modul în care Parlamentul,
din raţiuni de politică penală necesare într-o societate democratică, înţelege
să dispună cu privire la executarea pedepselor. Aceasta, deoarece liberarea
condiţionată presupune îndeplinirea de către condamnat a anumitor condiţii
referitoare la formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea
de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, atingându-se astfel scopul
executării pedepsei.
Nu poate fi primită critica potrivit căreia
dispoziţiile legale contestate contravin principiului egalităţii în drepturi,
deoarece acestea se aplică în mod unitar tuturor persoanelor aflate în ipoteza
normei, respectiv acelora care au fost condamnate la pedeapsa detenţiunii pe
viaţă.
De asemenea, textele de lege criticate sunt în deplină
concordanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 24 alin. (1) şi ale art.
21, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, partea interesată având posibilitatea să
îşi angajeze un apărător, beneficiind de toate garanţiile procesuale specifice
procesului echitabil.
Dispoziţiile constituţionale ale art. 124 şi ale art.
53 nu au incidenţă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 551 din Codul penal, excepţie ridicată de Ioan
Chifan în Dosarul nr. 7.220/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru