DECIZIE Nr.
635 din 3 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (6), art. 14, art. 15
si art. 16 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii
banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a
finantarii actelor de terorism
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 886 din 31 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (6), art. 14, 15 şi
16 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor,
precum şi pentru instituirea unor
măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „LA-RO IMPEX 2001" - S.R.L. din
Bucureşti în Dosarul nr. 514/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin
avocat, constatându-se lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia, arătând, în esenţă, că noţiunea de „suspiciuni" determină abuzul
de drept din partea autorităţilor. Totodată, deşi prezumţia de dobândire licită
a averii subzistă, se ajunge la sancţionarea gravă a subiectului de drept supus
suspiciunii, ceea ce ar aduce atingere art. 44 alin. (8) din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate,
arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă art. 44 alin. (8) din
Constituţie, ele stabilind doar acţiunile care trebuie luate pentru verificarea
operaţiunilor suspecte.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 514/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3
alin. (1) şi (6), art. 14,15 şi 16 din Legea nr. 65672002 pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire
şi combatere a finanţării actelor de terorism, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „LA-RO IMPEX 2001" - S.R.L. din Bucureşti într-un
litigiu având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei pentru neîndeplinirea obligaţiilor
prevăzute de dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate.
In motivarea excepţiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia susţine că
dispoziţiile legale criticate stabilesc în sarcina persoanelor juridice si a
unor salariaţi ai acestora obligaţii pentru a căror îndeplinire nu sunt
prevăzute criterii concrete, bazându-se doar pe suspiciuni. Aceste obligaţii
sunt contrare principiului universalităţii drepturilor şi obligaţiilor şi
încalcă prezumţia dobândirii licite a averii.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. In argumentarea acestei
opinii, apreciază că simpla obligaţie de raportare a unei tranzacţii care
depăşeşte un anumit plafon prestabilit de către legiuitor sau obligaţia de
stabilire a unor proceduri şi metode de control intern pentru prevenirea şi
combaterea spălării banilor nu încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (8) din
Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. In argumentarea acestui
punct de vedere, susţine că textele legale criticate nu cuprind referiri cu
privire la confiscarea averii şi că obligaţia prevăzută de art. 3 alin. (1) din
lege reprezintă transpunerea în dreptul intern a unor directive ce privesc
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (6), art. 14, 15 şi 16 din Legea
nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi
pentru instituirea unor masuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor
de terorism, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904, din 12 decembrie 2002, modificată şi completată prin Legea
nr. 230/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 15 iulie 2005. Aceste
dispoziţii legale au următorul cuprins:
- Art. 3: „(1) De îndată ce
salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la
art. 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop
spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, va informa persoana
desemnată conform art. 14 alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Naţional de
Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea
sesizării. [...]
(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele
desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de
ore, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror
limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă
tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele.";
- Art. 14: „(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau
mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, ale
căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura şi cu limitele
responsabilităţilor menţionate.
(11)
Instituţiile financiare au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate la
nivelul conducerii executive, care va avea atribuţii în legătură cu:
a) dezvoltarea de politici interne, proceduri şi
control, pentru asigurarea de standarde ridicate la angajarea personalului;
b) desfăşurarea de programe de pregătire
profesională continuă;
c) implementarea procedurilor de control pentru
testarea sistemului.
(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) şi (11) răspund pentru îndeplinirea
sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi.";
- Art. 15: „Persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) şi persoanele
prevăzute la art. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacţie suspectă un raport
scris, în forma stabilită de Oficiu, care va fi transmis imediat acestuia.";
- Art. 16: „(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8, precum şi structurile
de conducere ale profesiilor juridice liberale vor stabili proceduri şi metode
adecvate de control intern, pentru a preveni şi a împiedica spălarea banilor şi
finanţarea actelor de terorism, şi vor asigura instruirea angajaţilor pentru
recunoaşterea operaţiunilor care pot fi legate de spălarea banilor sau de
finanţarea actelor de terorism şi luarea măsurilor imediate ce se impun în
asemenea situaţii.
(11) Structurile de conducere ale
profesiilor liberale vor încheia cu Oficiul, în termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, protocoale de colaborare.
(2) Oficiul va participa la programele speciale de
instruire a reprezentanţilor persoanelor prevăzute la art. 8."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 15
alin. (1) privind universalitatea şi art. 44 alin. (8) privind prezumţia
dobândirii licite a bunurilor. Totodată, în susţinerea excepţiei sunt invocate
şi prevederile art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile
şi politice şi ale art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Scopul Legii nr. 656/2002 îl constituie prevenirea şi
combaterea spălării banilor, precum şi a finanţării actelor de terorism. In
vederea realizării acestui scop legea prevede o serie de obligaţii ce revin
persoanelor determinate la art. 8 şi unor salariaţi ai acestora pentru a urmări
printr-un sistem de control intern operaţiunile financiare suspecte de a
facilita spălarea banilor ori finanţarea actelor de terorism, urmând să
informeze despre acestea instituţia publică specializată.
Curtea constată că noţiunile de „spălarea
banilor", „bunuri", „tranzacţie suspectă" şi „transferuri
externe" sunt definite, în mod expres, în art.
2 din lege, nerezultând vreo ambiguitate, la acest
nivel, a legii. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 291 din 1 noiembrie 2001,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 21 ianuarie 2002, a stabilit că aprecierea conţinutului
şi a înţelesului termenilor dintr-un text de lege, precum şi a gradului de
obiectivitate a criteriilor stabilite de legiuitor pentru adoptarea unor acte
de decizie de către autorităţile chemate să aplice legea, cu alte cuvinte,
interpretarea legii, nu intră în competenţa justiţiei constituţionale, ci în
competenţa instanţelor de drept comun.
Curtea reţine că stabilirea unor obligaţii prin Legea
nr. 656/2002 în scopul protejării unui interes general, şi anume prevenirea şi
combaterea spălării banilor, precum şi a finanţării actelor de terorism, nu
este de natură a contraveni dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1)
şi nici reglementărilor
internaţionale invocate de autorul excepţiei. Totodată, verificarea internă în
scop preventiv a unor operaţiuni financiare suspecte nu înlătură prezumţia
dobândirii licite a bunurilor, textele criticate necuprinzâhd nicio dispoziţie
de natură a răsturna această prezumţie.
Curtea constată că aplicarea şi executarea unor
sancţiuni contravenţionale pecuniare nu încalcă prevederile constituţionale
referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, chiar dacă aceste
măsuri determină diminuarea, în mod corespunzător, a patrimoniului, întrucât
ele sunt consecinţa însăşi a încălcării legii.
Totodată, Curtea reţine că stabilirea faptului dacă
persoana sancţionată contravenţional a încălcat sau nu dispoziţiile legale
pentru care s-a aplicat sancţiunea, legalitatea şi temeinicia sancţiunii
aplicate, sunt probleme care excedează controlului de constituţionalitate,
soluţionarea acestora intrând în competenţa exclusivă a instanţei
judecătoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (6), art. 14, art. 15 şi art. 16 din Legea
nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi
pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor
de terorism, excepţie ridicată de Societatea Comercială „LA-RO IMPEX 2001"
- S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 514/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2
Bucureşti.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly