DECIZIE Nr. 63
din 19 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 88 din 9 februarie 2010
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
maqistrat-asistent-sef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal,
excepţie invocată de Dănuţ Cătălin Stavăr în
Dosarul nr. 4/121/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
5.214D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de
neconstituţionalitate, invocată de Ion Morariu Ciamita în Dosarul nr.
5.277/212/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală
şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă că Ion Morariu
Ciamiţa a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, în vederea
angajării unui apărător.
Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul
Ministerului Public solicită respingerea acesteia, arătând că
autorul excepţiei a beneficiat de timpul necesar pregătirii
apărării, în condiţiile în care Curtea a fost sesizată cu
excepţia de neconstitutionalitate invocată de acesta la data de 22
aprilie 2009.
Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare a
cauzei.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
excepţiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 4.024D/2009
şi nr. 5.214D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca
fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 5.214 D/2009 la Dosarul
nr. 4.024D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca
neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale
în materie.
După strigarea cauzei, se prezintă Marius
Chivăran, parte în Dosarul nr. 5.214D/2009, care arată că nu mai
are nimic de adăugat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 30 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 4/121/2005, Curtea de Apel Galaţi -
Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Codul
penal, excepţie invocată de Dănuţ Cătălin
Stavăr.
Prin Incheierea din 22 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 5.277/212/2008, Curtea de Apel
Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori
şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, excepţie
invocată de Ion Morariu Ciamiţa.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate
se susţine, în esenţă, că
soluţia legislativă consacrată de textul legal ce face obiectul
excepţiei „creează o inechitate faţă de
cetăţeni" „raportat la modul de interpretare şi
reglementare a legii la momentul de faţă". Astfel, „în cazul în
care se aplică o pedeapsă cu suspendarea condiţionată, dar,
deşi s-a împlinit termenul de încercare, fără să se
pronunţe o nouă condamnare faţă de aceeaşi
persoană, pentru o altă infracţiune, se dispune revocarea
suspendării. Corect ar fi ca această revocare să opereze doar în
cazul în care în noua pronunţare şi condamnare, care atrage cel de-al
doilea termen al recidivei sau care determină revocarea executării
sau suspendării unei pedepse, să se realizeze în cadrul interiorului
acestui termen". Se mai arată că dispoziţiile legale
criticate restrâng posibilitatea instanţelor de judecată „de a realiza
o individualizare corectă a pedepselor, obligându-le să aplice o
pedeapsă care urmează a fi executată în stare de deţinere
sau la locul de muncă, suspendarea sau suspendarea sub supraveghere fiind
excluse".
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală
apreciază că excepţia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia
penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că normele criticate sunt constituţionale, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 83 din Codul penal, având următorul
cuprins: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a
săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o
condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen,
instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând
executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa
aplicată pentru noua infracţiune.
Revocarea suspendării pedepsei nu are loc
însă, dacă infracţiunea săvârşită ulterior a fost
descoperită după expirarea termenului de încercare.
Dacă infracţiunea ulterioară este
săvârşită din culpă, se poate aplica suspendarea
condiţionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a
fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionată a executării
pedepsei. In acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.
La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea
săvârşită după rămânerea definitivă a
hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege
pentru recidivă."
Dispoziţiile constituţionale invocate în
motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 4 şi 16 privind
egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24
privind dreptul la apărare, precum şi în art. 20 cu raportare la art.
6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate
ridicată, se constată că dispoziţiile art. 83 din Codul
penal au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului Curţii
Constituţionale, prin raportare la aceleaşi prevederi
constituţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu
motivări similare.
Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 195 din 13 martie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din
data de 3 aprilie 2007, Decizia nr. 637 din 24 noiembrie 2005, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005,
Decizia nr. 317 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, şi Decizia nr. 215 din 15
mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421
din 16 iunie 2003, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, pentru
considerentele acolo reţinute. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de
natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe,
soluţia pronunţată prin deciziile menţionate, precum
şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează
valabilitatea.
In ceea ce priveşte criticile referitoare la modul
de interpretare a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, acestea nu
intră în competenţa Curţii Constituţionale care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată".
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, excepţie invocată de
Dănuţ Cătălin Stavăr în Dosarul nr. 4/121/2005 al
Curţii de Apel Galaţi -Secţia penală şi de Ion Morariu
Ciamiţa în Dosarul nr. 5.277/212/2008 al Curţii de Apel
Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori
şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 19 ianuarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta