DECIZIE Nr.
626 din 26 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 992 si 997 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 577 din 22 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia
Cojocaru -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 992 şi 997 din Codul civil, excepţie
ridicată de Mariana Stefânia Simona Missbach, Constantin Emil-llie Nicolăescu
si Ştefan Nicolaescu-Boldur în Dosarul nr. 2.753/2004 (nr. unic 15.030/3/2004)
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă personal Constantin
Emil-Ilie Nicolăescu şi avocata Sanda Cornelia Fulga pentru autorii excepţiei.
Lipseşte partea Ministerul Justiţiei, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentantul autorilor excepţiei solicită admiterea
excepţiei, sens în care arată că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Legii
nr. 10/2001, iar nu dispoziţiile art. 992 şi 997 din Codul civil, şi că astfel
se încalcă principiile neretroactivităţii legii civile şi egalităţii
cetăţenilor în faţa legii.
Constantin Emil-Ilie Nicolăescu solicită, de asemenea,
admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, sens în care arată că autorii excepţiei
nu critică art. 992 şi 997 din Codul civil pentru conţinutul lor, ci pentru
aplicarea lor în speţă, aspect ce este de competenţa instanţei judecătoreşti, iar
nu a celei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.753/2004 (nr. unic 15.030/3/2004), Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 992 şi 997
din Codul civil, excepţie ridicată de Mariana
Stefânia Simona Missbach, Constantin Emil-Ilie Nicolăescu şi Ştefan
Nicolaescu-Boldur.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege
criticate sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile, sunt
discriminatorii şi aduc atingere dreptului la un proces echitabil, In acest sens,
arată că, deşi în speţă sunt aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001,
derogatorii de la dreptul comun reglementat de Codul civil, instanţa de
judecată nu a făcut aplicarea legii speciale în ceea ce priveşte obligaţia de
despăgubire.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată,
întrucât, în critica pe care o formulează, autorii excepţiei nu au în vedere
conţinutul concret al normei legale, ci modul în care aceasta ar putea fi
interpretată şi aplicată de instanţă.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, consideră că
autorii excepţiei săvârşesc o
confuzie între principiul neretroactivităţii legii şi cel al aplicării imediate
a legii. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 16
din Constituţie, textele de lege criticate neaducând atingere principiului
egalităţii cetăţenilor şi neinstituind niciun fel de privilegii ori
discriminări.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 992 şi 997 din Codul de procedură civilă sunt
constituţionale. In acest sens, arată că aceste texte de lege dispun numai
pentru viitor şi se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza
normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare. In ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, arată că acestea nu sunt incidente în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 992 şi 997 din Codul civil, dispoziţii care au
următoarul conţinut:
Art. 992: „Cel ce, din
eroare sau cu ştiinţă, primeşte aceea ce nu-i este debit este obligat a-l
restitui aceluia de la care l-a primit."
Art. 997: „Acela cărui se
face restituţiunea trebuie să despăgubească pe posesorul chiar de rea-credinţă
de toate cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului sau care au crescut
preţul lui."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare
la neretroactivitatea legii civile şi ale art. 16 alin. (1) care consacră
egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
privilegii şi fără discriminări, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ce consacră
dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia, Curtea constată că autorii acesteia
nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci pun în discuţie
probleme de aplicare a legii. Astfel, aceştia consideră că, în speţă, trebuia să
fie aplicate dispoziţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar
nu dreptul comun, reglementat de dispoziţiile Codului civil, privind
îmbogăţirea fără justă cauză.
Aceste aspecte sunt de competenţa instanţei de
judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional, astfel că, în
considerarea celor arătate, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi
respinsă ca fiind inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 992 şi 997 din Codul civil, excepţie ridicată de Mariana
Stefânia Simona Missbach, Constantin Emil-Ilie Nicolăescu şi Ştefan
Nicolaescu-Boldur în Dosarul nr. 2.753/2004 (nr. unic 15.030/3/2004) al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea