DECIZIE Nr.
624 din 3 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2, art. 304 1 si art. 305
din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 914 din 9 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu
- judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 2, art. 3041 şi art. 305 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Elena Bulbucan şi Gheorghe Ilie în Dosarul nr.
6.037/Cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde avocatul Ionel Stan, cu
delegaţia depusă la dosar, pentru părţile Asociaţia Salariaţilor şi Conducerii
Societăţii Comerciale „Comat Argeş" - S.A., prin lichidator Lucia Trândaş,
şi Societatea Comercială „Comat Argeş" - S.A., lipsă fiind autorii
excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Apărătorul ales al părţilor Asociaţia Salariaţilor şi
Conducerii Societăţii Comerciale „Comat Argeş" - S.A. şi Societatea
Comercială „Comat Argeş" - S.A. solicită respingerea excepţiei ca fiind
nefondată, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 6.037/Cv/2005, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34
alin. 2, art. 3041 şi art. 305 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Elena Bulbucan şi Gheorghe Ilie în
cadrul soluţionării unui recurs împotriva unei sentinţe civile a Judecătoriei
Piteşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile
art. 3041 şi 305
din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât, în cazul
existenţei a două grade de jurisdicţie, permit o restricţionare nefirească a
drepturilor părţilor de a propune şi obţine administrarea de probe. Referitor
la art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, arată că, în situaţia
respingerii cererii de recuzare formulate în timp ce dosarul se află în recurs,
nu există posibilitatea atacării soluţiei respective.
Tribunalul Argeş - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate nu
contravin Constituţiei, întrucât, pe de-o parte, recursul este o cale extraordinară de atac, justificându-se
din acest punct de vedere deosebirea faţă de apel în ceea ce priveşte
inadmisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor, iar, pe de altă
parte, recursul este o cale de atac nedevolutivă, instanţa analizând doar
hotărârea atacată sub aspectul legalităţii acesteia.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile
legale criticate nu instituie privilegii sau discriminări şi nici nu aduc
atingere sub nici un aspect dreptului părţilor de a fi asistate de un avocat
ales sau numit din oficiu. Totodată, dispoziţiile legale criticate sunt în
deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 34 alin. 2, art. 3041' şi 305 din Codul de procedură civilă. Art. 305 a fost modificat
prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 470 din 26 mai 2004.
Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. 34 alin. 2: „Incheierea
prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul. ";
- Art. 3041:
„Recursul declarat împotriva unei hotărâri
care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele
de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate
aspectele."
- Art. 305: „In instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia
înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor."
Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale
art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Prin Decizia nr. 382/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 12 iunie 2006, Curtea, respingând excepţia de
neconstituţionalitate a art. 34 din Codul de procedură civilă, a statuat că
recuzarea nu constituie o acţiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată
procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea
desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie, şi
că tocmai în considerarea acestui principiu constituţional consacrat de
prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţează
sau se respinge abţinerea, ca şi aceea prin care se încuviinţează recuzarea,
care nu sunt supuse niciunei căi de atac. In ceea ce priveşte invocarea art. 16
din Constituţie, Curtea a reţinut că prin dispoziţiile legale deduse
controlului de constituţionalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal
diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite.
De asemenea, prin Decizia nr. 351/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, Curtea s-a
pronunţat asupra constituţionalităţii art. 3041 şi 305 din Codul de procedură civilă, raportate ia art. 16 şi 24
din Constituţie, statuând că, în urma modificărilor şi completărilor aduse
Codului de procedură civilă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
138/2000, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, ceea ce justifică
deosebirea faţă de apel în ceea ce priveşte inadmisibilitatea probelor noi, cu
excepţia înscrisurilor. Referitor la art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul constituie în această
ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului,
instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi
sub cel al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunţată
de prima instanţă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din
Codul de procedură civilă.
Neintervenind elemente noi de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile acestor
decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34 alin. 2, ale art. 3041 şi ale art. 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Elena Bulbucan şi Gheorghe Ilie în Dosarul nr. 6.037/Cv/2005 al Tribunalului
Argeş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean