Decizia Nr.600 din 05.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Ioan Sallai în Dosarul nr. 24.310/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegaţia depusă în şedinţă publică, pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.), lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia acest Consiliu nu mai are atribuţii jurisdicţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 980/2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 24.310/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Ioan Sallai într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea acţiunii în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece conferă C.N.S.A.S.-ului posibilitatea de a se pronunţa asupra existenţei sau inexistenţei calităţii de colaborator al Securităţii prin întocmirea unei note de constatare, oferindu-se astfel atribuţii jurisdicţionale, ceea ce conduce la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.Totodată, apreciază că prin întocmirea notei de constatare i se atribuie persoanei în cauză semnificaţia de persoană vinovată, chiar înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii.Mai arată că prin reglementarea criticată se creează un dezechilibru între presupusul autor al faptelor şi autorităţile care au atribuţii de cercetare a unor asemenea activităţi.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat modificarea esenţială a regimului juridic aplicabil persoanelor verificate sub aspectul constatării calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, precum şi o reconfigurare a C.N.S.A.S.-ului, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii să fie supuse controlului instanţelor de judecată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, modificate prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.Textul de lege criticat are următorul cuprins: Articolul 7 - (1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notă de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.(2) Nota de constatare se înaintează Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.(3) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi lista documentelor pe baza cărora a fost emisă. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 126 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin mai multe decizii, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate, raportate la dispoziţiile constituţionale invocate.Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovăţie, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a observat că această instituţie, consacrată de prevederile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală, nu este aplicabilă procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Cu toate acestea, deşi prezumţia nu cunoaşte o reglementare expresă în materie civilă, dispoziţiile art. 1169 din Codul civil, care pot fi invocate în soluţionarea acţiunilor în constatare, prevăd că „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească“. Astfel, legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.“Totodată, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a C.N.S.A.S., ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. În condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Ioan Sallai în Dosarul nr. 24.310/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean