DECIZIE Nr. 60 din 31 martie 1998
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3
si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea
disciplinei financiare a agentilor economici
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 183 din 18 mai 1998
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,
invocata de Societatea Comerciala "KAYAVONI EXIM" - S.R.L. in Dosarul
nr. 6.675/1996 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 24 martie 1998, in
prezenta uneia dintre parti si in lipsa celorlalte, si au fost consemnate in
incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera,
Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 31 martie 1998.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 mai 1997, pronuntata in Dosarul nr. 6.675/1996,
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994, invocata de Societatea Comerciala "KAYAVONI
EXIM" - S.R.L.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 contravin prevederilor art. 41 din
Constitutie, deoarece:
- fixeaza in sarcina exportatorului, persoana juridica romana, obligatia
repatrierii valutei in maximum 5 zile de la data incasarii, dar nu mai tarziu
de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestarii documentare a
trecerii marfii prin frontiera romana, ceea ce constituie, in opinia autoarei
exceptiei, si o "imixtiune a legiuitorului roman in activitatea
contractuala";
- in cazul neplatii de catre partenerul extern a contravalorii marfii, este
sanctionat exportatorul roman, intrucat nu a repatriat la termen valuta, desi
de esenta raspunderii contraventionale este existenta culpei dovedite. Astfel
se ajunge la situatia in care, daca nu se incaseaza valuta (fapta lipsita de
culpabilitate in opinia autoarei exceptiei), patrimoniul persoanei juridice
este diminuat prin aplicarea de amenzi.
Din cuprinsul incheierii de sesizare a rezultat ca instanta de judecata nu
si-a exprimat opinia in legatura cu exceptia invocata. De aceea, avand in
vedere prevederile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
completand incheierea de sesizare, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a opinat
ca exceptia este neintemeiata.
In scopul solutionarii cauzei, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor
celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia invocata nu este
intemeiata, avand in vedere faptul ca activitatea de comert exterior a
agentilor economici se desfasoara pe baza autonomiei lor juridice, iar art. 41
alin. (1) din Constitutie garanteaza dreptul de proprietate, continutul si
limitele acestui drept fiind stabilite prin lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile partii
prezente si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei
si ale Legii nr. 47/1992, republicata, constata urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia, fiind
legal sesizata.
Litigiul in cadrul caruia s-a invocat exceptia priveste contestarea unei
amenzi aplicate potrivit dispozitiilor pct. 7 al art. IV din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994, pentru nerepatrierea valutei rezultate din activitatea
de comert exterior la termenele prevazute la pct. 3 al aceluiasi articol.
In consecinta, celelalte alineate ale pct. 3 nu au legatura cu solutionarea
cauzei, asa incat, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, rezulta ca
exceptia ridicata este pertinenta numai in ceea ce priveste dispozitiile alin.
1 al pct. 3 si cele ale pct. 7 din art. IV al ordonantei sus-mentionate.
Alin. 1 al pct. 3 din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994 prevede
ca in cazul operatiunilor de incasare la vedere, repatrierea valutei rezultate
in urma producerii actului de comert international se va face in maximum 5 zile
de la data incasarii, dar nu mai tarziu de 90 de zile calendaristice, calculate
de la data atestarii documentare a trecerii marfii prin frontiera romana sau,
dupa caz, a executarii lucrarilor si prestarii serviciilor in strainatate in
functie de zona geografica a partenerului extern.
Se sustine, de catre autoarea exceptiei, ca aceste dispozitii sunt
neconstitutionale, intrucat incalca prevederile art. 41 din Constitutie, care
reglementeaza dreptul de proprietate privata.
Potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie, dreptul de proprietate este
garantat, continutul si limitele acestui drept fiind stabilite prin lege.
Intr-adevar, activitatea de comert exterior se desfasoara pe baza autonomiei
juridice a agentilor economici, insa aceasta activitate trebuie sa fie in
concordanta cu interesul national pentru a carui aparare statul actioneaza prin
politica legislativa. In acest context a fost emisa Ordonanta Guvernului nr.
18/1994, care isi are temeiul in dispozitiile din Constitutie cuprinse in
titlul IV "Economia si finantele publice", in special cele prevazute
la art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit carora statul trebuie sa asigure
protejarea intereselor nationale in activitatea financiara si valutara; or,
scopul reglementarii cuprinse in art. IV al ordonantei este consolidarea
regimului valutar in vigoare si intarirea disciplinei financiare privind
disponibilitatile in conturile valutare.
Dispozitiile atacate nu incalca nici libertatea contractuala, asa cum
sustine autoarea exceptiei. Intr-o interpretare sistematica a art. 134 din
Constitutie, aceasta prevedere urmeaza sa fie aplicata in concordanta si cu
dispozitiile alin. (1) privind economia de piata si ale alin. (2) lit. a)
privind libertatea comertului, ceea ce presupune ca dispozitiile legale
instituite pentru consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei
financiare privind disponibilitatile in conturile valutare, cum sunt cele de la
alin. 1 al pct. 3 din art. IV al Ordonantei Guvernului nr. 18/1994, sunt
conforme cu cerintele economiei de piata, in stadiul actual de dezvoltare a
societatii romanesti, precum si cu regulile necesare pentru asigurarea
libertatii comertului in ansamblul general al economiei din tara noastra.
In ceea ce priveste dispozitiile pct. 7 al art. IV din ordonanta, invocarea
in sustinerea exceptiei a prevederilor art. 41 din Constitutie nu este
concludenta, deoarece in speta obiectul litigiului il constituie incalcarea
termenului de repatriere a valutei, prevazut la alin. 1 al pct. 3 din art. IV,
avand drept consecinta savarsirea faptei contraventionale prevazute de pct. 7
al art. IV din aceeasi ordonanta, de care se face vinovat agentul economic
exportator, constatarea existentei sau a inexistentei culpei ca element al
raspunderii contraventionale fiind de competenta exclusiva a instantei
judecatoresti.
Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. IV pct. 3 si 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 15 din
28 ianuarie 1997, definitiva prin Decizia nr. 149 din 3 iunie 1997, publicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie 1997, si
prin Decizia nr. 274 din 26 iunie 1997, definitiva prin nerecurare, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 4 februarie 1998,
retinand ca aceste dispozitii sunt constitutionale.
Fata de cele aratate, rezulta ca nu sunt motive care sa determine
schimbarea practicii jurisdictionale a Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 3
si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, invocata de Societatea Comerciala
"KAYAVONI EXIM" - S.R.L. in Dosarul nr. 6.675/1996 al Judecatoriei
Sectorului 2 Bucuresti.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 31 martie 1998.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Maria Bratu