Decizia Nr.584 din 05.06.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Club King“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.160/279/2011 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.298D/2011 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 1.353 din 19 octombrie 2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.160/279/2011, Judecătoria Piatra-Neamţ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Club King“ - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, încheiat cu aplicarea art. 19 alin. (3) din ordonanţa menţionată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil. Întrucât legiuitorul nu a prevăzut limitele în care agentul constatator poate aplica textul de lege criticat, se creează riscul arbitrariului, se încalcă prezumţia de nevinovăţie, se inversează sarcina probei şi se nesocoteşte dreptul la apărare.Judecătoria Piatra-Neamţ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că textul de lege criticat a fost edictat în vederea protejării persoanei sancţionate împotriva eventualelor abuzuri şi în scopul combaterii aparenţei de incorectitudine a agentului constatator. Contravenientul are posibilitatea de a ataca în instanţă procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, procedură în cadrul căreia acesta poate combate menţiunile pe care le conţine şi împrejurările în care a fost încheiat.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, punct de vedere reţinut şi în deciziile Curţii Constituţionale nr. 520 din 8 mai 2008, nr. 167 din 10 februarie 2009, nr. 338 din 17 martie 2009, nr. 555 din 14 aprilie 2009, nr. 1.274 din 8 octombrie 2009, nr. 96 din 4 februarie 2010 şi nr. 196 din 4 martie 2010.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, care au următoare redactare: „(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod“.În opinia autorului excepţiei, sunt nesocotite prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie care garantează dreptul la un proces echitabil. De asemenea, este invocat art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.353 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 decembrie 2010, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a constatat constituţionalitatea prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. În acest sens, a observat că, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, a reţinut că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal.Totodată, Curtea a constatat că cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului.În ceea ce priveşte sarcina probei, Curtea a reţinut că, deşi art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispoziţiile Codului de procedură civilă, instanţele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate susţine răsturnarea sarcinii probei.De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, a statuat că, deşi statele au posibilitatea de a nu sancţiona unele infracţiuni sau de a le pedepsi pe cale contravenţională, şi nu pe cale penală, autorii infracţiunilor nu trebuie să se afle într-o situaţie defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (paragraful 67). O asemenea poziţie este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contravenţii, din punctul de vedere al protecţiei juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infracţiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte ţin de materia penală în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Întrucât în cauza de faţă nu au fost prezentate motive noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia pronunţată prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Club King“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.160/279/2011 al Judecătoriei Piatra-Neamţ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iunie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu