DECIZIE Nr.
583 din 7 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 89 alin. (5) si art. 90 din Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 422 din 25 iunie 2007
Ion Predescu -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (5) şi art. 90 din Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală,
excepţie ridicată de Constantin Nistor în Dosarul nr. 227/39/2007 al Curţii de
Apel Suceava -Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, autorul excepţiei a depus o cerere prin care
a solicitat un nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a cererii ca neîntemeiată, deoarece din
actele dosarului rezultă că în faţa instanţei de judecată autorul excepţiei a
fost reprezentat de doi apărători aleşi.
Curtea, deliberand, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă,
respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
C U R T E A,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 227/39/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 89
alin. (5) şi art. 90 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Constantin Nistor în
dosarul de mai sus, avand ca
obiect executarea unui mandat european de arestare emis de autorităţile
germane.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine
că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.
23 referitoare la Libertatea individuală şi ale art. 24 referitoare la Dreptul
la apărare. In acest sens
arată că o instanţă superioară, cum este Curtea de Apel Suceava, nu poate să se
conformeze dispoziţiilor unei instanţe inferioare, cum este în speţă
Judecătoria Hamburg, fără să exercite un control minim asupra fondului cauzei
în care s-a dispus arestarea.
Curtea de Apel
Suceava - Secţia penală opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate dispun
în legătură cu procedura în faţa instanţei de judecată cat priveşte audierea persoanei arestate şi
consimţămantul acesteia la
predare, ceea ce este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate
ca fiind încălcate. In plus, persoana solicitată are dreptul de a se apăra
împotriva acuzaţiilor ce i se aduc într-un stat membru al Uniunii Europene,
beneficiind de toate garanţiile procedurale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinand încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 89 alin. (5) şi art. 90 din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, astfel cum a fost modificată prin Legea
nr. 224/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 21 iunie 2006, care au următorul conţinut:
- Art. 89 alin. (5): „Instanţa
comunică autorităţiijudiciare emitente arestarea
persoanei solicitate."
- Art. 90: „(1) Instanţa procedează la audierea persoanei solicitate în termen
de cel mult 48 de ore de la arestarea acesteia.
(2) Persoana arestată va fi întrebată, mai întai, asupra consimţămantului la predare.
(3) Instanţa se asigură că persoana arestată a
consimţit voluntar la predare şi în deplină cunoştinţă de cauză, cunoscand consecinţele juridice ale
consimţămantului,
în special caracterul irevocabil al acestuia. In acelaşi fel procedează şi în
cazul renunţării la efectele regulii specialităţii.
(4) Dacă persoana arestată consimte la predare, se
întocmeşte un proces-verbal care se semnează de persoana solicitată, membrii
completului de judecată, reprezentantul Ministerului Public şi de grefier. In
acelaşi proces-verbal se consemnează, dacă este cazul, şi renunţarea la drepturile
conferite de regula specialităţii.
(5) Dacă persoana arestată nu consimte la predare,
instanţa procedează la audierea acesteia.
(6) Opoziţia persoanei solicitate la predare se
poate baza numai pe existenţa unei erori cu privire la identitatea acesteia sau
a unui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.
(7) Instanţa poate fixa, cu respectarea termenelor
maxime prevăzute la art. 95, un termen pentru administrarea probelor propuse de
persoana arestată sau de procuror ori pentru transmiterea unor informaţii
suplimentare de către autoritatea judiciară emitentă, cu privire la cauzele de
refuz sau de condiţionare a predării.
(8) Procurorul pune concluzii în toate cazurile.
(9) In cursul procedurii, instanţa, ascultand şi concluziile procurorului,
dispune, la fiecare 30 de zile, prin încheiere, asupra menţinerii măsurii
arestării sau punerii în libertate a persoanei solicitate, în acest din urmă
caz luand toate măsurile necesare pentru a evita fuga persoanei solicitate, inclusiv
a măsurilor preventive prevăzute de lege.
(10) In scopul luării unei decizii potrivit
alineatului precedent, instanţa ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de
necesitatea asigurării executării mandatului european de arestare."
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 89 au mai fost
examinate de instanţa de contencios constituţional, în integralitatea lor, din perspectiva unor critici similare invocate
şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 400 din 24 aprilie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 4 mai 2007, Curtea a respins excepţia de
neconstituţionalitate reţinand
în esenţă că, dimpotrivă, judecătorul roman hotărăşte asupra arestării persoanei solicitate în temeiul legii,
numai după ce a verificat, în prealabil, dacă au fost respectate condiţiile
necesare referitoare la emiterea mandatului, şi nicidecum nu se pronunţă cu
privire la temeinicia urmăririi sau condamnării dispuse de autoritatea străină
ori asupra oportunităţii arestării. In caz contrar, s-ar aduce atingere
principiului referitor la recunoaşterea reciprocă a hotărarilor penale.
De asemenea, măsura arestării provizorii dispusă în
vederea predării către un stat membru al Uniunii Europene constituie o măsură
privativă de libertate temporară în acord cu art. 23 alin. (2) din Constituţia
Romaniei, care satisface pe
deplin exigenţele constituţionale prevăzute de art. 21, partea avand la îndemană toate garanţiile procesuale
specifice unui proces echitabil, sens în care enumerăm cu titlu peremptoriu
posibilitatea invocării unor motive obligatorii de refuz al executării,
ascultarea persoanei arestate, existenţa posibilităţii de a formula recurs
împotriva hotărarii referitoare la arestare etc.
Deoarece pană în prezent nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea
şi în prezenta cauză.
In legătură cu criticile referitoare la prevederile
art. 90 din Legea nr. 302/2004, Curtea constată că acestea reglementează cu
privire la procedura referitoare la audierea persoanei arestate, în funcţie de
existenţa sau inexistenţa consimţămantului la predare. După cum se poate observa, textul nu conţine
nicio dispoziţie care să contravină dreptului la apărare sau libertăţii
individuale. De altfel, art. 91 alin. (2) din legea criticată consacră în mod
expres dreptul persoanei arestate de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 89 alin. (5) şi art. 90 din Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de
Constantin Nistor în Dosarul nr. 227/39/2007 al Curţii de Apel Suceava -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru