DECIZIE   Nr. 581 din  3 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1113 din  9 decembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1996 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Dan Niculescu in Dosarul nr. 1.687/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand in acest sens ca textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand ca acesta nu contravine normelor constitutionale si internationale invocate ca fiind incalcate si in prezenta cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 iulie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.687/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Dan Niculescu intr-o cauza avand ca obiect o cerere de reexaminare a taxei de timbru.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat, prevazand caracterul irevocabil al incheierii prin care se solutioneaza cererea de reexaminare a taxei de timbru, este contrar prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, prin raportare la "prevederile imperative ale Conventiei europene a drepturilor omului (inclusiv protocoalele aditionale) privind obligativitatea ca orice hotarare sa fie supusa la cel putin doua grade de jurisdictie".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand in acest sens ca posibilitatea exercitarii unei cai de atac impotriva incheierii de solutionare a cererii de reexaminare a taxei de timbru ar afecta grav principiul celeritatii, care guverneaza solutionarea acestei chestiuni prealabile.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctul de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale criticate este neintemeiata. Arata, in acest sens, ca textul de lege criticat a mai fost examinat de catre Curtea Constitutionala, prin raportare la prevederile art. 11, 20 si 21 din Constitutie, iar prin deciziile nr. 42 din 27 ianuarie 2005 si nr. 164 din 22 martie 2005, Curtea a statuat in sensul conformitatii lor cu normele fundamentale invocate ca fiind incalcate si in prezenta cauza. In plus, precizeaza ca textul de lege criticat nu incalca nici prevederile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, "care consacra dreptul la un recurs efectiv, intrucat insasi cererea de reexaminare a taxei de timbru este o cale de atac in sensul celei reglementate de aceste dispozitii legale".
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale. Textul de lege criticat contine o norma de procedura, care vizeaza un incident procedural prealabil antamarii fondului de catre instanta de judecata, iar solutionarea acestei chestiuni prealabile este guvernata de principiul celeritatii, care ar fi grav afectat prin posibilitatea exercitarii unei cai de atac impotriva incheierii.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum acestea au fost modificate prin art. V pct. 2 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Aceste dispozitii au urmatorul continut:
    - Art. 18 alin. (3): "Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere irevocabila."
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, referitoare la cuprinderea in dreptul intern a tratatelor internationale ratificate de Parlament, respectiv la prioritatea fata de reglementarile interne a pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. Aceste norme constitutionale sunt raportate, la modul general, la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si la protocoalele aditionale la Conventie. Din referirile exprese la prevederile acestor instrumente juridice internationale rezulta ca autorul are in vedere art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventie, ratificate de Romania prin Legea nr. 30/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994. Aceste norme internationale prevad:
    - Art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale - "Dreptul la un recurs efectiv":
    "Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale.";
    - Art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventie - "Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala":
    "1. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege.
    2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor minore, asa cum acestea sunt definite de lege, sau cand cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, cu raportare la prevederile constitutionale si internationale invocate, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:
    In jurisprudenta sa, Curtea a statuat in mod constant ca accesul liber la justitie nu inseamna acces la toate structurile judecatoresti si la toate gradele de jurisdictie. Acest drept poate fi supus unor conditionari de fond si de forma, iar existenta uneia ori a mai multe cai de atac nu este impusa, pentru toate cazurile, nici de Constitutie si nici de vreun tratat international la care Romania este parte.
    Conditiile de exercitare a dreptului de acces liber la justitie, precum si a cailor de atac sunt prevazute de norme juridice de drept procesual, textul de lege criticat in prezenta cauza avand o astfel de natura. Or, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", iar art. 129 din Legea fundamentala prevede ca, "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
    Curtea Constitutionala nu poate retine pretinsa incalcare a art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra dreptul oricarei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Sintagma "recurs efectiv" din denumirea articolului invocat nu are semnificatia unei cai de atac impotriva unei hotarari judecatoresti, ci se refera la dreptul persoanei de a recurge, prin cerere, la o instanta judecatoreasca, in vederea solutionarii cauzei sale. Or, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, impotriva modului de stabilire a taxei de timbru se poate face cerere de reexaminare, astfel ca nu se poate sustine lipsa oricarei cai de atac.
    Mai mult, Curtea observa ca cererea prin care se contesta modul de stabilire a taxei de timbru nu priveste fondul litigiului dedus judecatii, ci solicita doar un control asupra legalitatii si temeiniciei sumei ce reprezinta taxa judiciara de timbru, conditie prealabila a accesului la instanta.
    In ceea ce priveste sustinerile potrivit carora dispozitiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventie, Curtea observa ca nici acestea nu pot fi retinute, normele internationale invocate avand aplicabilitate doar in materie penala. De altfel, legislatia nationala poate deroga chiar si de la aceasta reglementare, conform prevederilor pct. 2 din acelasi articol, in situatii de exceptie, prevazute in text.
    Prin urmare, Curtea constata ca textul de lege atacat nu contravine reglementarilor internationale invocate, astfel ca si criticile de neconstitutionalitate fata de art. 11 si 20 din Legea fundamentala sunt neintemeiate.
    De altfel, Curtea Constitutionala a mai solutionat o exceptie de neconstitutionalitate avand acelasi obiect si o motivare similara, prin Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, respingand exceptia ca neintemeiata. Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina modificarea jurisprudentei la care s-a facut referire, solutia si considerentele ce au stat la baza acesteia sunt integral valabile si in prezenta cauza si se impun a fi mentinute.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Dan Niculescu in Dosarul nr. 1.687/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Claudia Margareta Nita