Decizia Nr.577 din 29.09.2015

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 953 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maricela Drăgan în Dosarul nr. 26.206/233/2014 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 203D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris prin care prezintă motive de admitere a excepţiei, iar partea Carpatica Asig S.A. din Sibiu - Sucursala Galaţi a depus precizări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate prin care apreciază că aceasta este neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că procedura măsurilor asigurătorii nu vizează fondul dreptului dedus judecăţii. Aceasta este o procedură derogatorie de la dreptul comun, guvernată de principiul celerităţii, prin care nu se încalcă dreptul la apărare, având în vedere faptul că partea poate formula apel în 5 zile de la comunicare, apel care se judecă cu citarea părţilor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 28 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 26.206/233/2014, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 953 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Maricela Drăgan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de sechestru asigurător.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin necitarea părţii în litigiul având ca obiect sechestru asigurător este afectat dreptul la apărare, părţile neputându-şi formula apărările în condiţii de contradictorialitate şi oralitate.7. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că lipsa citării părţilor în cadrul procedurii sechestrului asigurător nu poate fi considerată ca o încălcare a garanţiilor procesuale puse la dispoziţia părţilor, fiind vorba despre opţiunea legiuitorului de a se soluţiona urgent aceste cereri, care, neimplicând fondul litigiului, nu necesită citarea părţilor. Aşadar instituirea sechestrului asigurător reprezintă un incident procedural prealabil analizării fondului de către instanţa de judecată, soluţionarea acestuia fiind guvernată de principiul celerităţii.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil, debitorul având posibilitatea de a se adresa justiţiei şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile procesuale, poate învedera instanţei împrejurările care justifică sau nu luarea acestei măsuri. Nici principiul oralităţii şi al contradictorialităţii nu este încălcat, întrucât procedura sechestrului asigurător nu are caracter contencios, în cadrul acesteia nefiind necesară administrarea altor dovezi decât cele aflate la dosar, iar încheierea instanţei este supusă căii de atac a apelului. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 953 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Se observă că, după sesizarea Curţii Constituţionale, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, iar după renumerotare textul de lege criticat se regăseşte la art. 954 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „Instanţa va decide de urgenţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, stabilind suma până la care se încuviinţează sechestrul, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.“13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 24 din Constituţie privind dreptul la apărare.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 954 alin. (2) din Codul de procedură civilă au preluat soluţia legislativă cuprinsă în art. 592 alin. (2) din Codul de procedură civilă din 1865.15. Cu privire la dispoziţiile legale cuprinse în Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prilej cu care instanţa de contencios constituţional a constatat că nu contravin dispoziţiilor Legii fundamentale. În acest sens, sunt Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, Decizia nr. 701 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007, Decizia nr. 195 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 26 martie 2008, sau Decizia nr. 772 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 25 iulie 2011.16. Curtea a reţinut că procedura măsurilor asigurătorii nu vizează fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventă, urmărind să asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmărit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotărâre definitivă, aşadar susceptibilă de punere în executare, să se vadă pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului. Aşa fiind, o asemenea procedură este guvernată de imperativul celerităţii.17. Date fiind raţiunile înfăţişate, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit în materia măsurilor asigurătorii, potrivit competenţei sale constituţionale, o procedură derogatorie de la dreptul comun, fără a se putea reţine însă că procedând astfel ar aduce atingere principiului constituţional al dreptului la apărare, asigurat prin recunoaşterea posibilităţii exercitării căii de atac a apelului împotriva încheierii de soluţionare a cererii de sechestru asigurător.18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.19. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că instituţia sechestrului asigurător nu are semnificaţia încălcării dreptului debitorului la un proces echitabil, acesta având posibilitatea de a se adresa justiţiei şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile procesuale, poate învedera instanţei împrejurările care justifică sau nu luarea acestei măsuri. Mai mult, Curtea constată că încheierea instanţei prin care se soluţionează cererea de sechestru este supusă apelului care poate fi formulat în 5 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară şi care se judecă cu citarea părţilor [art. 954 alin. (3) din Codul de procedură civilă].20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maricela Drăgan în Dosarul nr. 26.206/233/2014 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 954 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin