DECIZIE Nr.
575 din 4 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009 privind
reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea
cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 426 din 25 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (3), art. 66 alin.
(1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat,
excepţie ridicată de Toma Brumăşescu în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi
1.101/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze
privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apărării, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, autorul excepţiei solicită instanţei de
contencios constituţional să constate că, în realitate, excepţia invocată
priveşte dispoziţiile alin. (1) şi (2) ale art. 63 din Legea nr. 164/2001, iar
nu pe cele ale alin. (1) şi (3), aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea
cererii formulate de autorul excepţiei, arătând că, într-adevăr, aşa cum reiese
din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, criticile de
neconstituţionalitate se referă la prevederile art. 63 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 164/2001.
Curtea, observând cuprinsul motivării excepţiei de
neconstituţionalitate, precum şi al încheierii prin care Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale a sesizat instanţa de contencios constituţional cu această
excepţie, în care se face trimitere la dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi (2)
din Legea nr. 164/2001, reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de
lege.
In continuare, preşedintele acordă cuvântul pe fond
autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia,
arătând că prevederile de lege criticate contravin dreptului la muncă.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând că
aspectele invocate de autorul excepţiei reprezintă probleme de aplicare a
legii, de competenţa instanţei de judecată, iar nu a celei de contencios
constituţional, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate
ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 25 mai 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia
a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (3), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea
nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de
Toma Brumăşescu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva
Sentinţei civile nr. 6.855 din 5 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale în
Dosarul nr. 32.153/3/2008.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate
sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie în măsura în care
se aplică şi pensionarilor militari care au fost rechemaţi în rândul cadrelor
militare în activitate sau au fost încadraţi în instituţii ale sistemului de
apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu
statut special, cu grad profesional anterior intrării în vigoare a Legii nr.
14/2008. Astfel, arată că pentru această categorie de persoane revocarea
deciziei de pensie şi obligaţia de restituire a sumelor încasate necuvenit cu
titlu de pensie se face pentru o dată anterioară intrării în vigoare a legii
menţionate, deci retroactiv. De asemenea, arată că textele de lege criticate
îngrădesc dreptul la muncă şi la libera alegere a profesiei, interdicţia de a
cumula pensia cu salariul echivalând cu o expropriere. In egală măsură
consideră că este încălcat şi dreptul la pensie, garantat de Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi
pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
Astfel, arată că legiuitorul poate institui un anumit regim juridic pentru
anumite categorii de persoane, în speţă pensionari, fără ca aceasta să
echivaleze cu o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, întrucât
aceste categorii de persoane se găsesc în situaţii diferite. De asemenea, consideră
că nu este îngrădit dreptul la muncă, deoarece dispoziţiile de lege criticate
privesc doar dreptul la pensie. In acelaşi timp, nici dreptul la pensie nu este
afectat, deoarece revocarea deciziei de pensie este justificată de un interes
legitim. In sfârşit, arată că textele de lege criticate nu contravin nici art.
15 alin. (2), art. 20 şi art. 78 din Constituţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, acestea dispun
pentru viitor, urmând a-şi găsi aplicarea de la data intrării în vigoare a
legii. De asemenea, consideră că textele de lege criticate se aplică în mod
uniform pentru toţi militarii aflaţi în situaţia stabilită de ipoteza normei
menţionate şi nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.
In continuare, arată că legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze
reglementările legale referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la
pensie ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării, respectiv
resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări. In sfârşit,
consideră că textele de lege criticate nu înfrâng nici prevederile art. 78 din
Constituţie. In ceea ce priveşte celelalte texte din Constituţie invocate,
arată că acestea nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea
nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările
aduse prin Legea nr. 14/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 63 alin. (1) şi (2): „(1) Deciziile de pensie
ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate
sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi
securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad
profesional se revocă.[...]
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care
militarul s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat."
-Art. 66 alin. (1): „Sumele încasate necuvenit cu
titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripţie de 3
ani."
-Art. 67: „Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66
se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, care constituie titlu executoriu."
Autorul excepţiei consideră că aceste texte sunt
contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitoare la
neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în
drepturi, art. 51 alin. (1) privind dreptul la petiţionare, art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie şi art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii.
De asemenea, consideră că este încălcat art. 20 din Constituţie referitor la
tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la
prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la
proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de
neconstituţionalitate, a intrat în vigoare Legea nr. 329/2009 privind
reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor
publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu
Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, lege care, în cap.
IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în
scopul reducerii cheltuielilor bugetare", reglementează cadrul general
al cumulului pensiilor cu salariul. Aşa cum reiese din dispoziţiile art. 17
alin. (1) al legii menţionate, această reglementare se adresează beneficiarilor
dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi
sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale
sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, obţinute din exercitarea
unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau
în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi
subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale,
companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este
deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate
administrativ-teritorială. Prin acelaşi text de lege sunt stabilite condiţiile în
care pensia poate fi cumulată cu salariul, iar prin următoarele articole ale
cap. IV din Legea nr. 329/2009 sunt reglementate condiţiile în care persoanele
care cumulează pensia cu salariul trebuie să opteze între suspendarea plăţii
pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă,
de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete
aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie. De
asemenea, art. 22 din aceeaşi lege se referă la recuperarea sumelor încasate
necuvenit cu titlu de pensie.
Curtea observă că aceste dispoziţii de lege au extins
aria de aplicare a interdicţiei criticate de autorul excepţiei şi asupra altor
categorii de beneficiari ai dreptului la pensie, urmărind o uniformizare a
tratamentului juridic din acest punct de vedere, motivat de raţiuni
economico-financiare.
In aceste condiţii, Curtea constată că, deşi Legea nr.
329/2009 nu prevede în mod expres abrogarea dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi
(2), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001, intrarea în vigoare a
noilor dispoziţii de lege referitoare la condiţiile în care beneficiarii
dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi
sistemelor neintegrate sistemului public pot cumula pensia cu veniturile
provenite din activităţile menţionate de lege a avut ca efect abrogarea
implicită a dispoziţiilor de lege criticate.
Intrucât, însă, soluţia legislativă criticată a fost
preluată, în esenţa ei, în conţinutul cap. IV din Legea nr. 329/2009, Curtea
reţine, în continuare, ca obiect al prezentei excepţii de
neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege.
Asupra conformităţii prevederilor cap. IV din Legea nr.
329/2009 cu dispoziţiile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în
drepturi, dreptul la muncă şi dreptul de proprietate privată, Curtea s-a
pronunţat prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, prin care a reţinut că
aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care nu se referă la
persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin
Constituţie.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea
reţine că, în mod asemănător prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr.
164/2001, dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 329/2009 prevăd că „sumele
încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu
respectarea termenului general de prescripţie". Aceste dispoziţii nu
conţin însă nicio referire la aplicarea lor anterioară intrării în vigoare a
legii, astfel că nu pot fi reţinute susţinerile autorului excepţiei privitoare
la încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor
autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice,
susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia
Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Toma Brumăşescu
în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009) al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.
In temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul
de procedură civilă şi ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale
nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea