DECIZIE Nr.
570 din 15 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 397, 399 si 402 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 449 din 16 iunie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 397, 399 şi 402 din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Prundar şi Mihăilă Prundar în Dosarul nr.
969/176/2007 al Judecătoriei Alba Iulia.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând
referire şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 969/176/2007, Judecătoria Alba Iulia a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 397, 399 şi 402 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Ioan Prundar şi Mihăilă Prundar într-o cauză având ca obiect
soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 397, 399 şi 402 din
Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor constituţionale privind
accesul liber la justiţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece cererea de
revizuire se adresează parchetului, iar nu instanţei de judecată.
Judecătoria Alba Iulia apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul
nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire
la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 397, 399 şi 402 din Codul de procedură penală,
care au următorul conţinut:
- Art. 397: „Cererea de
revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a
judecat cauza în primă instanţă.
Cererea se face în scris, cu arătarea cazului de
revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă în dovedirea
acestuia.
Dacă cererea nu îndeplineşte condiţiile arătate în
alin. 2, procurorul cheamă persoana care a făcut cererea în vederea completării
sau precizării acesteia. ";
-Art. 399: „După
introducerea cererii de revizuire procurorul ascultă, dacă este cazul, potrivit
art. 397 alin. 3, persoana care solicită revizuirea. In cazul când este
necesară efectuarea de cercetări pentru a verifica temeinicia cererii de
revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanţă.
Totodată, procurorul cere, dacă este necesar,
dosarul cauzei.
Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul
poate delega organul de cercetare penală. Dispoziţiile art. 217 alin. ultim
sunt aplicabile.
Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de
2 luni şi curge de la data introducerii cererii de revizuire.
După efectuarea cercetărilor, procurorul înaintează
întregul material împreună cu concluziile sale instanţei competente.";
- Art. 402: „La primirea
lucrărilor trimise de procuror, preşedintele instanţei fixează termen de judecată
pentru examinarea cererii de revizuire, în vederea admiterii în principiu,
dispunând citarea părţilor interesate.
Când persoana în favoarea sau defavoarea căreia s-a
cerut revizuirea se află în stare de deţinere, chiar într-o altă cauză, preşedintele dispune încunoştinţarea
acestei persoane despre termen şi ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din
oficiu.
Persoana arestată este adusă la judecată."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 397, 399 şi 402 din Codul de procedură
penală, instituind reguli privind modul de soluţionare a cererii de revizuire,
nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei
pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime şi de a
beneficia de un proces echitabil. Legislaţia procesual penală prevede
suficiente garanţii pentru asigurarea accesului liber la justiţie. Astfel, după
efectuarea cercetărilor pentru verificarea temeiniciei cererii de revizuire,
procurorul înaintează întregul material, împreună cu concluziile sale,
instanţei competente. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul de
procedură penală, instanţa, ascultând concluziile procurorului şi ale părţilor,
examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condiţiile prevăzute de
lege şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror
rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.
In concluzie, din dispoziţiile
art. 397-406 din Codul de procedură penală rezultă faptul că este obligatorie
sesizarea instanţei de judecată, care, după verificarea probelor existente sau
după administrarea de probe noi, se va pronunţa cu privire la temeinicia
cererii de revizuire.
Justificarea prezenţei organelor de urmărire penală în
procedura revizuirii se explică prin specificul acestei căi de atac, al cărui
scop îl constituie repararea erorilor judiciare de fapt cuprinse în hotărârile
judecătoreşti definitive. Calea de atac a revizuirii presupune reluarea
procesului penal din faza de urmărire penală, restabilirea adevărului putând
duce la o altă soluţionare a cauzei decât cea dispusă anterior, fiind necesar
ca şi în această situaţie fazele procesului penal să fie respectate.
Pe cale de consecinţă, contrar susţinerilor autorului
excepţiei, prevederile art. 397, 399 şi 402 din Codul de procedură penală nu
aduc atingere principiului liberului acces la justiţie, întreaga activitate
desfăşurată de procuror şi de organele de urmărire penală, precum şi întregul
probatoriu administrat fiind supuse controlului instanţei judecătoreşti.
In sensul celor arătate, Curtea s-a pronunţat prin
Decizia nr. 155 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2007.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 397, 399 şi 402 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Ioan Prundar şi Mihăilă Prundar în Dosarul nr. 969/176/2007 al
Judecătoriei Alba Iulia.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu