DECIZIE Nr.
567 din 29 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 402 din 17 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr. 15.507/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 15.507/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti într-o cauză civilă
având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie suspendarea executării ca
o măsură procesuală la libera apreciere a judecătorului. In condiţiile în care
continuarea procedurii de executare poate să producă prejudicii grave
debitorului, ar fi trebuit ca, la cererea debitorului, măsura să opereze de
drept. Pe de altă parte, condiţionarea admiterii cererii de depunerea unei
cauţiuni constituie o evidentă restrângere a liberului acces la justiţie.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu
următorul cuprins: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a
altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda
executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară
de cazul în care legea dispune altfel."
Autorul excepţiei consideră că textele de lege
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul
liber la justiţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, în numeroase
cazuri, constatându-se constituţionalitatea acestora, prin raportare la
aceleaşi prevederi din Constituţie ca şi cele invocate în prezenta cauză.
Astfel, prin Decizia nr. 72 din 19 ianuarie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 17 martie
2010, Curtea a reţinut că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii ca o
condiţie a suspendării executării are o dublă finalitate, şi anume, pe de o
parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte
acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării
silite, prin efectul suspendării acesteia, iar, pe de altă parte, de a preveni
şi de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către
debitorii rău-platnici. Intrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de
admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita
suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu
poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.
Prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a
statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din
Constituţie. Sub acest aspect, procedura contestaţiei la executare asigură
garanţii suficiente de ocrotire a accesului liber la justiţie tuturor părţilor
implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta
executarea şi de a solicita suspendarea acesteia.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr.
15.507/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean