DECIZIE Nr.
560 din 7 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 553 din 14 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor
-judecător
Petre Ninosu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Mihaela
Florea şi Radu Liviu Florea în Dosarul nr. 4.120/280/2006 al Tribunalului Argeş
- Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde mandatara Niculina Neacşu,
pentru autorii excepţiei, cu procură la dosar, lipsă fiind celelalte părţi,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de
judecată, reprezentanta autorilor excepţiei de neconstituţionalitate solicită
admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, depunand şi concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 7 februarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 4.120/280/2006, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 52 din Codul
de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Mihaela Florea şi Radu
Liviu Florea, recurenţi într-o cauză avand ca obiect soluţionarea unei plangeri contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că
textul criticat este ambiguu şi lasă loc arbitrariului pentru instanţa de
judecată, deşi aceasta ar trebui să se limiteze la a constata dacă cererea este
depusă în termen, pentru celelalte aspecte fiind necesară administrarea de
probe, ca la o acţiune principală. Alineatul 2 creează o inechitate, întrucat, în caz de respingere a cererii, intervenientul nu poate ataca
încheierea decat odată cu fondul. Totodată, arată că,
datorită formulării textului criticat, în practică există soluţii diferite,
unele instanţe constatand doar
că cererea a fost depusă în termen, iar altele pronunţandu-se
asupra fondului.
Tribunalul Argeş - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că, în mod corect, în prezenta
cauză, instanţa a cărei încheiere este atacată nu s-a pronunţat asupra fondului
cauzei, ci a respins cererea de intervenţie ca inadmisibilă în raport cu
obiectul excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
procedurale nu contravin egalităţii în faţa legii şi nici accesului liber la
justiţie.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură referitoare la stabilirea
procedurii de încuviinţare în principiu a intervenţiei şi nu aduc atingere
principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucat se aplică tuturor persoanelor aflate în
situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii
sau discriminări, şi nici nu încalcă principiul liberului acces la justiţie sau
dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 52 din Codul de procedură civilă, cu următorul
cuprins:
„După ascultarea părţilor şi a celui care intervine,
instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei.
Incheierea nu se poate ataca decat odată cu fondul.
După încuviinţarea în principiu, instanţa va dispune
comunicarea intervenţiei şi, în cazurile în care întampinarea este obligatorie, va fixa
termenul în care aceasta va trebui depusă."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile criticate sunt
contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea
cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 21 referitoare la accesul liber la
justiţie.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate sunt norme de
procedură ce reglementează instituţia intervenţiei în procesul civil, iar,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea regulilor de
desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti intră în competenţa
legiuitorului.
Cu privire la susţinerea autorilor excepţiei în sensul
că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 din
Constituţie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece asupra
admisibilităţii în principiu a intervenţiei se pronunţă instanţa de judecată,
după ascultarea părţilor şi a celui ce intervine, fiind astfel asigurate
garanţiile accesului liber la justiţie.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 52
alin. (2) din Codul de procedură civilă raportată la principiul egalităţii
cetăţenilor în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie,
Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziţia
procedurală atacată nu instituie un tratament juridic diferenţiat pentru persoane
aflate în situaţii similare, ci prevede că încheierea prin care s-a hotărat asupra admisibilităţii în principiu nu
se poate ataca decat odată cu
fondul. Astfel, legiuitorul poate reglementa soluţii juridice diferite în
considerarea unor situaţii deosebite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-alart. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Mihaela Florea şi Radu Liviu Florea în Dosarul nr.
4.120/280/2006 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean