DECIZIE Nr.
559 din 6 iulie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 691 din 11 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al
Judecătoriei Piteşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
întemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate contravin atât prevederilor
art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil, cât şi
celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, deoarece judecătorul care admite plângerea
formulată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată exercită, în situaţia
în care reţine cauza spre judecare, în condiţii de antepronunţare, funcţia de
acuzare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 31 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 5.528/2005, Judecătoria Piteşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Antonio
Ventriglia în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze
penale.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul acesteia
susţine că în cauză soluţia de netrimitere în judecată dispusă de procuror s-a
întemeiat pe împrejurarea că, în urma cercetărilor penale, s-a stabilit că
fapta nu a fost săvârşită de
învinuit. Or, într-o atare situaţie judecătorul care admite plângerea împotriva
soluţiei date de procuror şi reţine cauza spre judecare nu face altceva decât
să se antepronunţe, eludându-se premisele judecării procesului în condiţii de
imparţialitate a magistratului judecător.
In opinia autorului excepţiei,
textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care controlul
judecătoresc asupra soluţiilor adoptate de reprezentanţii Ministerului Public
nu vizează şi soluţia de netrimitere în judecată dispusă în baza art. 11 pct. 1
lit. b) raportat la art. 10 lit. c) din Codul de procedură penală.
Judecătoria Piteşti nu
şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care a invocat
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De altfel, judecătorul care
reţine cauza spre judecare nu are obligaţia să pronunţe o hotărâre de
condamnare, el trebuind să efectueze cercetarea judecătorească şi să pronunţe
soluţia ce se impune, potrivit legii, după finalizarea acesteia şi pe parcursul
căreia părţile beneficiază de toate garanţiile procesuale.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instanţa de
judecată, pronunţându-se asupra plângerii formulate împotriva soluţiilor de
netrimitere în judecată dispuse de procuror, nu judecă cauza, ci doar
temeinicia şi legalitatea acestor soluţii. Dezlegarea fondului constituie o
etapă procesuală distinctă, guvernată de regulile procedurale aplicabile
judecării în primă instanţă şi în căile de atac, reguli cu privire la care
textele criticate stipulează în mod expres că se aplică „în mod
corespunzător."
Prin urmare, prevederile legale criticate supuse controlului de constituţionalitate asigură părţilor
posibilitatea de a formula apărări, de a propune probe şi de a recurge la căile
de atac stabilite de lege, aşadar de a se prevala de toate garanţiile
procesuale care condiţionează un proces echitabil, în deplină concordanţă cu
dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi cu cele ale art. 6 paragraful
1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, cu denumirea
marginală Plângerea în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau a
ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul
conţinut: „Instanţa pronunţă una dintre următoarele soluţii:[...]
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt
suficiente pentru judecarea cauzei, reţine cauza spre judecare, dispoziţiile
privind judecata în primă instanţă şi căile de atac, aplicându-se în mod
corespunzător. [...]"
Autorul excepţiei de
neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt
încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la
dreptul părţilor la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii
constituţionale invocate în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel,
prin Decizia nr. 228 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 332
din 13 aprilie 2006, Curtea Constituţională a respins excepţia de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit
elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate
prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea.
De altfel, prin Decizia nr. XV din
22 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite a admis recursul în interesul legii,
sens în care s-a decis că „judecătorul care, prin încheiere, admite
plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre
judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru
judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al Judecătoriei Piteşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru