DECIZIE Nr.
555 din 7 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 60 alin. 6 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 544 din 9 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte
Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Petre Ninosu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. 6 din Codul penal, excepţie
ridicată de Cheche Dorel în Dosarul nr. 360/302/2007 al Judecătoriei Sectorului
5 Bucureşti - Secţia I penală.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele îi acordă
cuvântul. Autorul excepţiei reiterează argumentele prezentate în notele scrise
aflate la dosarul cauzei, arătând, în esenţă, că se creează o discriminare
între condamnaţii sănătoşi şi cei bolnavi în ceea ce priveşte beneficiul
reducerii perioadei de detenţie corespunzător muncii prestate. In susţinerea
celor expuse depune la dosarul cauzei o decizie a Tribunalului Bucureşti -
Secţia a II-a penală, prin care s-a admis recursul formulat de un deţinut aflat
într-o situaţie similară cu a sa, dispunându-se liberarea condiţionată a
acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate, precizând că nu se ajunge la discriminarea avută în
vedere de autorul excepţiei, în ipoteza în care prevederile art. 60 alin. 6 din
Codul penal se interpretează prin coroborare cu celelalte texte din Codul penal
referitoare la liberarea condiţionată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 februarie 2007, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60
alin. 6 din Codul penal, excepţie ridicată de
Cheche Dorel într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii
formulate în legătură cu o cerere de liberare condiţionată.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, prin dispoziţiile de lege criticate, i
se încalcă dreptul de a beneficia de liberarea condiţionată după executarea
fracţiunii din pedeapsă rămase după reducerea corespunzătoare numărului de zile
considerate ca executate pe baza muncii prestate. Aceasta întrucât, fiind
declarat inapt de muncă din motive medicale, are un regim de detenţie discriminatoriu
faţă de ceilalţi deţinuţi care au prestat o muncă şi cărora li se poate reduce
perioada de detenţie pe acest motiv, instituindu-se un privilegiu în favoarea
deţinuţilor sănătoşi.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, precizează că deţinutul care, din motive obiective, nu prestează
o muncă utilă în perioada de detenţie nu este defavorizat faţă de cei care
prestează o asemenea activitate, fracţiunea de pedeapsă ce trebuie executată fiind aceeaşi. Mai arată că, în
această situaţie, deţinutul poate beneficia de prevederile art. 60 alin. 1 din
Codul penal referitoare la liberarea condiţionată a condamnatului care, din
cauza stării sănătăţii sale nu a fost folosit la muncă.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In susţinerea acestui
punct de vedere invocă Decizia nr. 187 din 2 martie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 4 aprilie 2006, prin care Curtea Constituţională a
constatat că dispoziţiile art. 60 din Codul penal „se aplică în mod egal
tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără diferenţieri pe
criterii arbitrare".
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 60 alin. 6 din Codul penal sunt constituţionale prin
raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, făcând, în acest sens,
referire la cele reţinute de Curtea Constituţională în considerentele Deciziei
nr.'187 din 2 martie 2006.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 60 alin. 6 din Codul penal, care are următorul
cuprins: „In toate cazurile, la calculul fracţiunii de pedeapsă se ţine
seama de partea din durata pedepsei considerată, potrivit legii, ca executată
pe baza muncii prestate."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din
Constituţie care garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că prevederile art. 60 alin. 6 din Codul penal stabilesc o
regulă aplicabilă tuturor cazurilor speciale în care poate fi dispusă liberarea
condiţionată, precizate în alineatele precedente ale aceluiaşi articol. Astfel,
textul de lege criticat prevede că la calculul fracţiunii de pedeapsă se ţine
seama de partea din durata pedepsei considerată, potrivit legii, ca executată
pe baza muncii prestate.
Asupra dispoziţiilor art. 60 în
ansamblul său, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, respingând o excepţie
de neconstituţionalitate în care critica era similară celei din prezenta cauză,
şi acolo fiind invocată încălcarea principiului constituţional al egalităţii în
faţa legii. Este vorba despre Decizia nr. 187 din 2 martie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 4 aprilie 2006, în care Curtea a reţinut că „textele de
lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza
normei juridice, fără diferenţieri pe considerente arbitrare." Cu acelaşi
prilej, Curtea Constituţională a constatat că „este atributul exclusiv al
legiuitorului stabilirea condiţiilor în care poate fi acordată liberarea
condiţionată, aceasta nefiind un drept al condamnaţilor, ci doar o vocaţie pe
care o au aceştia, prin voinţa legiuitorului. Toţi condamnaţii care satisfac
condiţiile impuse de lege, fie sub aspectul fracţiunilor de pedeapsă care
trebuie executate, fie prin încadrarea într-unui dintre cazurile speciale
prevăzute de lege, se bucură de acelaşi tratament fără discriminări. O asemenea
reglementare este în concordanţă cu principiul egalităţii, care, aşa cum a
statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, nu înseamnă
eo ipso aplicarea
aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite.
Principiul egalităţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile să
fie tratate în acelaşi fel,
ci presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la
situaţii diferite să existe un tratament diferit."
In ceea ce priveşte contradicţia dintre prevederile
art. 60 alin. 6 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul penal, Curtea observă că
aceasta nu constituie o chestiune de constituţionalitate, întrucât instanţa de
contencios constituţional nu exercită controlul specific prin compararea mai
multor texte de lege şi sancţionarea eventualelor neconcordanţe, ci se
raportează exclusiv la dispoziţiile Constituţiei.
De altfel, în cauza de faţă se relevă, în realitate, o
problemă de aplicare şi interpretare a legii care excedează competenţei Curţii
Constituţionale, revenind exclusiv instanţei de judecată sarcina de a stabili
în concret modalitatea de calculare a fracţiunii de pedeapsă rămase de
executat, în funcţie de situaţia de fapt şi de aspectele caracteristice ale
acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 60 alin. 6 din Codul penal, excepţie ridicată de Cheche Dorel
în Dosarul nr. 360/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu