DECIZIE Nr.
554 din 6 iulie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 9 alin. 1 pct. 18 si pct. 19 din
Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 673 din 4 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Constantin Creţu şi Daniel Creţu în Dosarul nr. 9.534/2004 al
Tribunalului timiş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece
autorii excepţiei nu critică contrarietatea textelor legale cu dispoziţii ale
Constituţiei, ci redactarea eliptică a acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 8 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 9.534/2004, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19
din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Constantin Creţu şi Daniel Creţu în dosarul de mai sus având ca obiect
soluţionarea unui recurs în materie penală.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate sunt
neconstituţionale, deoarece Codul de procedură penală a lăsat în afara
reglementării eroarea instanţelor de recurs, iar eroarea gravă de fapt şi
excesul de putere nu compensează absenţa unei legi privind erorile judiciare.
Tribunalul Timiş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor sau
ordonanţelor în vigoare, controlul neputând privi omisiuni legislative.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate nu creează nici un fel de discriminări între cetăţeni, ci
instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi
situaţie, părţile având acces neîngrădit la justiţie în vederea apărării
drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. De asemenea,
posibilitatea exercitării recursului numai în anumite cazuri, strict şi
limitativ prevăzute de legiuitor, este determinată de necesitatea îndreptării
erorilor de drept şi nu a celor de fapt. Părţile nu sunt împiedicate de nimic
de a apela la instanţele judecătoreşti, de a fi apărate, de a promova calea de
atac a apelului şi de a se prevala de garanţiile procesuale care condiţionează
un proces echitabil.
Dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi
ale art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale nu sunt, în opinia Guvernului, relevante în soluţionarea
excepţiei.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, deoarece cele două cazuri
de casare prevăzute la art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedură penală asigură
judecarea cauzei în mod echitabil de către o instanţă independentă şi
imparţială, instituită de lege, iar părţile se pot prevala de toate garanţiile
procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul
echitabil. In plus, dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu art. 129 din
Constituţie, care atribuie exclusiv legiuitorului dreptul de a stabili cazurile
exercitării căilor de atac, fără a contraveni regulilor constituţionale privind înfăptuirea justiţiei,
aplicându-se în mod egal
tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără discriminări pe considerente
arbitrare.
Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, autorii
excepţiei consideră neconstituţionale prevederile legale criticate pentru că nu
prevăd şi alte motive de casare în afara celor expres şi limitativ menţionate
la art. 3859 alin.
1 din Codul de procedură penală. Or, în legătură cu excepţiile de
neconstituţionalitate care vizau omisiuni de reglementare, Curtea
Constituţională a statuat în mod constant că nu se poate substitui
legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedură penală, cu
denumirea marginală Cazurile în care se poate face
recurs, care au următorul conţinut: „Hotărârile
sunt supuse casării în următoarele cazuri: [...]
18. când s-a comis o eroare gravă de fapt;
19. când judecătorii de fond au comis un exces de
putere, în sensul că au trecut în domeniul altei puteri constituite în stat;".
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 52 alin. (3) referitoare la dreptul persoanei vătămate de a fi
despăgubită patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare,
art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei, art. 1 alin. (3) şi (5)
referitoare la statul de drept şi la obligativitatea respectării Constituţiei
şi a legilor, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la dreptul
oricărei persoane de a avea acces liber la justiţie, precum şi la dreptul
părţilor la un proces echitabil, cu trimitere la dispoziţiile art. 6, 14 şi 17
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, la interzicerea
discriminării şi la interzicerea abuzului de drept.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în realitate, autorii excepţiei nu formulează critici de
neconstituţionalitate, ci consideră că prevederile art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din
Codul de procedură penală nu sunt de natură să asigure repararea erorilor
judiciare comise de instanţele de recurs. Rezultă aşadar că se critică o
omisiune de reglementare. Or, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt
neconstituţionale prevederile legilor, tratatelor internaţionale,
regulamentelor Parlamentului şi ordonanţele Guvernului care încalcă
dispoziţiile sau principiile Constituţiei. De altfel, competenţa de legiferare
aparţine, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentului, motiv
pentru care excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3859 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Creţu şi Daniel
Creţu în Dosarul nr. 9.534/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru