DECIZIE Nr.
553 din 15 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 423 din 5 iunie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Octavian
Mădăraş în Dosarul nr. 857/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi
pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal răspunde reprezentantul Asociaţiei
Victimelor Accidentelor de Circulaţie, dl Marian Nedelescu, lipsind celelalte
părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei
a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi judecarea cauzei în lipsă.
Având cuvântul, partea prezentă solicită admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei ca inadmisibilă, arătând că, în cauză, nu se arată în ce constă
contrarietatea dintre actul normativ criticat şi normele constituţionale,
respectiv din actele internaţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 857/90/2007, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de
Octavian Mădăraş.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat „nu are
reglementări privind constatarea încălcării legii de către conducătorul auto
care a săvârşit un accident soldat cu vătămări corporale/deces; contravenţia
este constatată şi sancţionată de poliţia rutieră, iar accidentul mai grav (cu
victime) rămâne neconstatat sub aspectul încălcării codului rutier, deşi fapta
este mai gravă. Poliţia rutieră întocmeşte doar actul de constatare, unde nu se
indică ce încălcare a codului rutier a fost săvârşită şi de către cine anume,
fapt ce va conferi autorului accidentului o anumită favorizare. Acesta poate fi
trimis sau nu în judecată penală, şi ulterior acesta poate fi condamnat sau
achitat", ceea ce încalcă dreptul cetăţeanului din România, victimă a unui
accident de circulaţie, de a avea acces liber la justiţie, dreptul la
informaţie, dreptul la apărare, dreptul de proprietate. Se mai arată că
„victima unui accident de circulaţie nu capătă un document ce constată culpa
şoferului ce a săvârşit accidentul, este obligată să aştepte trimiterea în
judecată (care se va face sau nu se va face) care are
loc sau nu are loc", aspecte care, în opinia
autorului excepţiei, încalcă normele constituţionale cuprinse în art. 15, 16,
21, 22, 23, 24 şi 57. In sfârşit, se mai arată că „spiritul Uniunii Europene,
al legislaţiei internaţionale în circulaţia rutieră nu este respectat de legea
română", precum şi faptul că actuala reglementare „nu oferă cadrul legal
şi garanţia că se aplică legea în cazul accidentelor rutiere", dosarul în
care s-a ridicat excepţia exemplificând „harababura existentă".
Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi de familie apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 „nu contravine niciunuia dintre textele
constituţionale indicate de recurent."
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se menţionează că textele
constituţionale la care se face referire nu sunt incidente în cauză,
reclamantul fiind de altfel în imposibilitate de a arăta vreun text din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care să contravină articolelor
din Legea fundamentală indicate în prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că normele criticate sunt constituţionale, acestea reprezentând „expresia
principiului constituţional al exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi
libertăţilor constituţionale". Mai arată că „autorul excepţiei se
limitează la a menţiona textele constituţionale care în opinia sa sunt
încălcate prin reglementarea legală supusă controlului, fără a preciza în ce
constă încălcarea şi fără a evidenţia pretinsa relaţie de contrarietate care ar
fi de natură să confere caracter neconstituţional textului de lege
criticat".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
In susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile art. 11
şi 20 din Constituţie privind dreptul internaţional şi dreptul
intern, respectiv cu privire
la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 8
alin. (5) şi art. 13 alin. (1) din Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968
asupra circulaţiei rutiere, ratificată prin Decretul nr. 318 din 14 octombrie
1980 pentru ratificarea unor înţelegeri internaţionale în domeniul circulaţiei
rutiere, publicat în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980, având
următorul cuprins:
- art. 8 alin. (5): „Fiecare
conducător trebuie să aibă permanent controlul vehiculului său ori să poată
însoţi animalele sale.";
- art. 13 alin. (1): „(1)
Orice conducător de vehicul trebuie să rămână, în toate împrejurările, stăpân
pe vehiculul său, în aşa fel încât să poată face faţă cerinţelor prudenţei şi
să fie continuu în măsură să efectueze toate manevrele ce îi revin. El trebuie
ca, potrivind viteza vehiculului, să ţină tot timpul seama de împrejurări, în
special de dispunerea locurilor, de starea drumului, de starea şi încărcătura
vehiculului său, de condiţiile atmosferice şi de intensitatea circulaţiei, aşa
încât să poată opri vehiculul în limitele câmpului său vizual din faţă, precum
şi înaintea oricărui obstacol previzibil. El trebuie să reducă viteza şi, la
nevoie, să oprească ori de câte ori împrejurările o cer, în special atunci când
vizibilitatea nu este bună."
Se invocă, totodată, prevederile constituţionale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în
drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 22 - Dreptul la viaţă şi la
integritate fizică şi psihică, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 31 - Dreptul la informaţie, art. 44 - Dreptul
de proprietate privată şi art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că, deşi autorul excepţiei face referire în
motivarea acesteia la o serie de norme constituţionale şi din acte
internaţionale pretins a fi încălcate prin actul normativ criticat, nu
motivează în mod concret în ce constă această încălcare. Criticile formulate au
caracter general şi vizează caracterul omisiv şi imperfect al Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, autorul excepţiei exprimându-şi opinia în
sensul că actuala reglementare în materia circulaţiei pe drumurile publice nu
respectă „spiritul Uniunii Europene", precum şi dorinţa ca aceasta să
conţină alte norme.
Asemenea susţineri, prin care se solicită în realitate
modificarea actului normativ criticat în sensul dorit de autorul excepţiei, nu
intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Octavian
Mădăraş în Dosarul nr. 857/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi
pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta