DECIZIE Nr.
550 din 7 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 560 din 15 august 2007
Ion Predescu
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Gabor Kozsokar -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste,
excepţie ridicată de Gheorghe Ungureanu în Dosarul nr. 897/46/2005 al Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate. In acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie
a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 11 ianuarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 897/46/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste,
excepţie ridicată de
Gheorghe Ungureanu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este
neconstituţional, deoarece nu oferă posibilitatea unui dublu grad de
jurisdicţie, hotărârea prin care se soluţionează cererea prin care se atacă
decizia Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
fiind definitivă şi irevocabilă.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală arată că excepţia
de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
accesul la justiţie nu presupune accesul la toate gradele de jurisdicţie.
Constituţia prevede că procedura de judecată este stabilită de lege, iar căile
de atac se exercită în condiţiile legii, astfel că legiuitorul este singurul competent
să stabilească, pentru motive de celeritate, securitate juridică ori pentru
alte motive temeinice, căile de atac ce se exercită împotriva hotărârilor
judecătoreşti. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 este neîntemeiată.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la
Decizia Curţii Constituţionale nr. 793 din 9 noiembrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 14
decembrie 2006.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea
nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei
politice comuniste, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu
următorul conţinut: „Curtea de apel judecă în şedinţă secretă în complet de
3 judecători. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este
definitivă şi irevocabilă. Actele şi lucrările dosarelor au regim secret."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art.
129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, invocă şi
dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că a mai soluţionat o excepţie de neconstituţionalitate identică, cu
raportare la aceleaşi prevederi constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 793 din 9 noiembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial nr. 997 din 14 decembrie 2006, Curtea a
constatat că prevederea criticată prin excepţia de neconstituţionalitate,
potrivit căreia hotărârile pronunţate de curtea de apel în această materie sunt
definitive şi irevocabile, nu încalcă prevederile Constituţiei, invocate de
către autorul excepţiei. Se constată că Legea fundamentală nu cuprinde
prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile
legii".
De asemenea, Curtea a reţinut că, astfel cum s-a
stabilit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se referă
la posibilitatea efectivă de a supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul
violării unui drept consacrat de convenţie (Cauza
Kudla împotriva Poloniei, 2000) şi, în consecinţă,
nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al
căilor de atac. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) şi
ale art. 129 din Constituţie,
Curtea a statuat că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate
mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea
regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci
şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa
exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii
deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu
înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
In consecinţă, s-a constatat că, în cazul procedurii reglementate de art. 16 din Legea nr. 187/1999,
solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut
verificarea se poate adresa unei curţi de apel pentru soluţionarea cererii prin
care se atacă decizia Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerinţele impuse
de dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea si
în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la
propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, excepţie ridicată
de Gheorghe Ungureanu în Dosarul nr. 897/46/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu