DECIZIE   Nr. 549 din 18 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1024 din 18 noiembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Irina Loredana-Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
    La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 29 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) si urmatoarele din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 incalca principiul liberului acces la justitie, consacrat de Constitutie, deoarece persoana indreptatita la restituirea imobilului preluat in mod abuziv nu se poate adresa instantei de judecata, fiind obligata sa se adreseze persoanei juridice detinatoare a imobilului.
    Se mai arata ca art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are o redactare defectuoasa, deoarece nu face distinctie intre categoriile de persoane juridice de drept public sau de drept privat, detinatoare ale imobilelor - terenuri sau constructii - carora li se solicita restituirea in natura a imobilului. Ca atare, nu poate fi primita o cerere de restituire a unui imobil preluat abuziv de stat, adresata unei persoane juridice cu capital integral privat, care detine imobilul in baza unui act translativ de proprietate incheiat in mod legal.
    Se mai sustine ca textele de lege criticate contravin si dispozitiilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitoare la jurisdictiile speciale administrative, prin faptul ca instituie obligativitatea persoanei indreptatite la restituire sa se adreseze unei jurisdictii administrative, asa cum, in opinia autorului exceptiei, este si cea reglementata prin Legea nr. 10/2001, in conditiile in care prin Constitutie este consacrat caracterul facultativ al acestora.
    De asemenea, se mai arata ca prevederile legale criticate contravin si dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza a doua din Constitutie, referitoare la garantarea si ocrotirea proprietatii private, intrucat persoana indreptatita la restituire nu poate dobandi dreptul sau de proprietate asupra unui bun preluat in mod abuziv.
    In ceea ce priveste art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, autorul exceptiei arata in sustinerea neconstitutionalitatii acestuia ca "aplicarea necorespunzatoare a acestei prevederi legale" favorizeaza imposibilitatea recunoasterii dreptului de proprietate.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale considera ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu incalca dispozitiile art. 44 din Constitutie, ci, dimpotriva, ocrotesc dreptul de proprietate privata, instituind o procedura speciala, prin intermediul careia persoanele indreptatite la restituire isi pot redobandi imobilele. Se mai arata ca prevederile legale criticate nu incalca nici principiul constitutional al liberului acces la justitie, dat fiind ca deciziile administrative de restituire a imobilelor sunt supuse controlului instantei de judecata.
    In ceea ce priveste prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, instanta apreciaza ca acestea sunt in deplina conformitate cu dispozitiile constitutionale invocate.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu contravin principiului constitutional al liberului acces la justitie, deoarece persoana indreptatita la restituire se poate adresa in subsidiar instantelor de judecata, pentru a contesta decizia sau dispozitia motivata a persoanei juridice detinatoare a imobilului pentru care s-a respins cererea de restituire in natura.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 44 din Constitutie, Guvernul arata ca scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui masuri reparatorii in interesul fostilor proprietari ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv, astfel incat prevederile legale criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    Se mai arata ca prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 nu contravin principiului constitutional al accesului liber la justitie, deoarece acest text de lege instituie competenta instantelor judecatoresti de a solutiona actiunile in revendicare privind imobilele preluate de stat fara un titlu valabil.
    Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate nu incalca art. 21 din Constitutie, deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, instituirea unei proceduri administrative nu este contrara principiului liberului acces la justitie, atat timp cat decizia organului administrativ poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti. Se mai arata ca prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 reprezinta o concretizare a principiului liberului acces la justitie, deoarece persoanele interesate au posibilitatea de a se adresa instantelor judecatoresti pentru a solicita restituirea bunurilor preluate de stat fara titlu.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privata, Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, iar, pe de alta parte, arata ca "determinarea organelor competente sa emita dispozitie motivata de restituire este o problema de legiferare ce cade in competenta exclusiva a legiuitorului".
    Mai mult, referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, se arata, invocandu-se jurisprudenta Curtii Constitutionale, ca este constitutionala optiunea legiuitorului de a nu include in domeniul public sau privat al statului bunurile ce nu au intrat in proprietatea acestuia in temeiul unui titlu valabil, astfel incat sa poata fi revendicate de persoanele indreptatite. Pentru aceste considerente, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, desi autorul exceptiei se refera la prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) si urmatoarele din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, motivarea exceptiei priveste numai art. 1 alin. (1) si art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, precum si prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, astfel incat Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii acestor prevederi legale.
    Legea nr. 10/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, a fost modificata si completata prin titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Ca urmare, art. 1 alin. (1) si art. 20 alin. (1) din lege au in prezent aceeasi numerotare si urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1): "Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi.";
    - Art. 20 alin. (1): "Imobilele - terenuri si constructii - preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept public, vor fi restituite persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare.";
    - Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, are urmatorul continut: "(2) Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale criticate contravin dispozitiilor cuprinse in art. 21 alin. (1) si (4) si in art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 21 alin. (1) si (4): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (...)
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. (...)"
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    I. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, autorul acesteia sustine ca textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1) din Constitutie, deoarece persoana indreptatita la restituirea imobilului preluat in mod abuziv nu se poate adresa instantei de judecata, fiind obligata sa se adreseze persoanei juridice detinatoare a imobilului.
    Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca acestea nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
    Prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicata, statueaza asupra principiului restituirii in natura a imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din lege, imobilele - terenuri si constructii - preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie, se restituie persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare. Articolul 20 alin. (1) face parte din cap. III din Lege, intitulat Proceduri de restituire, in care se stabileste obligativitatea procedurii administrative prealabile pe care persoana indreptatita la restituire trebuie sa o parcurga in vederea obtinerii reparatiilor in natura prevazute de lege, adresandu-se cu o notificare persoanei juridice detinatoare a imobilului. In egala masura, legea instituie si controlul judecatoresc asupra actelor emise in cadrul acestei proceduri, prevazand in art. 24 alin. (3^1) posibilitatea persoanei care se pretinde indreptatita de a ataca decizia sau dispozitia motivata de respingere a notificarii la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare. Prin urmare, nu sunt intemeiate sustinerile referitoare la incalcarea principiului liberului acces la justitie, prevazut prin dispozitiile art. 21 alin. (1) din Constitutie.
    Se mai arata ca prevederile legale criticate contravin si dispozitiilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitoare la jurisdictiile speciale administrative, prin faptul ca instituie obligativitatea persoanei indreptatite la restituire sa se adreseze unei jurisdictii administrative, asa cum, in opinia autorului exceptiei, este si cea reglementata prin art. 20 alin. (1) si urmatoarele din Legea nr. 10/2001.
    Curtea constata ca aceste sustineri nu pot fi retinute, deoarece Legea nr. 10/2001 instituie o procedura administrativa prealabila, ce consta in obligativitatea persoanei indreptatite la restituire de a se adresa mai intai, printr-o notificare, persoanei juridice detinatoare a imobilului preluat abuziv, in vederea obtinerii reparatiilor in natura. Aceasta procedura instituita prin lege nu are insa caracterul unei jurisdictii speciale administrative, asa cum in mod eronat sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate.
    De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii diferitelor proceduri administrative prealabile, prin raportare la dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie, cum ar fi, de exemplu, Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, sau Decizia nr. 272 din 24 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 723 din 11 august 2004. Prin aceste decizii Curtea a statuat ca jurisdictiile speciale administrative reprezinta o activitate jurisdictionala realizata de un organ de jurisdictie ce functioneaza in cadrul unei institutii a administratiei publice sau al unor autoritati administrative autonome, ce se desfasoara conform procedurii imperative prevazute printr-o lege speciala, procedura asemanatoare cu cea a instantelor de judecata, desfasurata insa paralel si separat de aceasta. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, cum este, spre exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic ori procedura notificarii prealabile a unei autoritati, institutii sau persoane, asa cum este cea instituita prin Legea nr. 10/2001.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a impune o schimbare a jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele amintite isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
    Autorul exceptiei mai arata ca art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are o redactare defectuoasa, deoarece nu face distinctie intre categoriile de persoane juridice carora li se solicita restituirea in natura a imobilului. In legatura cu acest aspect, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale prin Incheierea din 29 martie 2005, art. 20 alin. (1) a fost modificat si completat prin art. I pct. 46 cuprins in titlul I al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005, astfel incat in redactarea actuala a legii se prevede in mod expres ca restituirea unui imobil - teren sau constructie - preluat abuziv de stat se poate solicita unei persoane juridice de drept public. Prin urmare, in prezent sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale referitoare la garantarea si ocrotirea proprietatii private, cuprinse in art. 44 alin. (2) teza intai, Curtea constata ca scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui masuri reparatorii in interesul proprietarilor ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv, nu numai prin restituirea in natura a acestora, ci si prin stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent. Prin urmare, textele de lege criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    II. In ceea ce priveste prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, in sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege se arata ca "aplicarea necorespunzatoare a acestei prevederi legale" favorizeaza imposibilitatea recunoasterii dreptului de proprietate.
    Curtea constata ca interpretarea si aplicarea legii sunt o problema de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti, care nu poate fi examinata in cadrul controlului de constitutionalitate, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional se pronunta, in exercitarea atributiilor sale, numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de acelasi autor in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004 al aceleiasi instante.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 octombrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Irina Loredana Lapadat