DECIZIE Nr. 549 din 18 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin.
(1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1024 din 18 noiembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Irina Loredana-Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, exceptie
ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia
in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a
civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca textele de lege criticate nu contravin
dispozitiilor constitutionale invocate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
4.098/CIV/2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru
cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1
alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) si urmatoarele din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, precum si a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia,
exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania -
Fratia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 incalca
principiul liberului acces la justitie, consacrat de Constitutie, deoarece
persoana indreptatita la restituirea imobilului preluat in mod abuziv nu se
poate adresa instantei de judecata, fiind obligata sa se adreseze persoanei
juridice detinatoare a imobilului.
Se mai arata ca art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are o redactare
defectuoasa, deoarece nu face distinctie intre categoriile de persoane juridice
de drept public sau de drept privat, detinatoare ale imobilelor - terenuri sau
constructii - carora li se solicita restituirea in natura a imobilului. Ca
atare, nu poate fi primita o cerere de restituire a unui imobil preluat abuziv
de stat, adresata unei persoane juridice cu capital integral privat, care
detine imobilul in baza unui act translativ de proprietate incheiat in mod
legal.
Se mai sustine ca textele de lege criticate contravin si dispozitiilor art.
21 alin. (4) din Constitutie, referitoare la jurisdictiile speciale
administrative, prin faptul ca instituie obligativitatea persoanei indreptatite
la restituire sa se adreseze unei jurisdictii administrative, asa cum, in
opinia autorului exceptiei, este si cea reglementata prin Legea nr. 10/2001, in
conditiile in care prin Constitutie este consacrat caracterul facultativ al
acestora.
De asemenea, se mai arata ca prevederile legale criticate contravin si
dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza a doua din Constitutie, referitoare la
garantarea si ocrotirea proprietatii private, intrucat persoana indreptatita la
restituire nu poate dobandi dreptul sau de proprietate asupra unui bun preluat in
mod abuziv.
In ceea ce priveste art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, autorul
exceptiei arata in sustinerea neconstitutionalitatii acestuia ca
"aplicarea necorespunzatoare a acestei prevederi legale" favorizeaza
imposibilitatea recunoasterii dreptului de proprietate.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind
conflicte de munca si asigurari sociale considera ca prevederile art. 1 alin.
(1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu incalca dispozitiile art.
44 din Constitutie, ci, dimpotriva, ocrotesc dreptul de proprietate privata,
instituind o procedura speciala, prin intermediul careia persoanele
indreptatite la restituire isi pot redobandi imobilele. Se mai arata ca
prevederile legale criticate nu incalca nici principiul constitutional al
liberului acces la justitie, dat fiind ca deciziile administrative de
restituire a imobilelor sunt supuse controlului instantei de judecata.
In ceea ce priveste prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998,
instanta apreciaza ca acestea sunt in deplina conformitate cu dispozitiile
constitutionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001 nu contravin principiului constitutional al liberului
acces la justitie, deoarece persoana indreptatita la restituire se poate adresa
in subsidiar instantelor de judecata, pentru a contesta decizia sau dispozitia
motivata a persoanei juridice detinatoare a imobilului pentru care s-a respins
cererea de restituire in natura.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 44 din
Constitutie, Guvernul arata ca scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a
institui masuri reparatorii in interesul fostilor proprietari ale caror imobile
au fost preluate in mod abuziv, astfel incat prevederile legale criticate sunt
in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit
carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Se mai arata ca prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 nu
contravin principiului constitutional al accesului liber la justitie, deoarece
acest text de lege instituie competenta instantelor judecatoresti de a
solutiona actiunile in revendicare privind imobilele preluate de stat fara un
titlu valabil.
Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate nu incalca
art. 21 din Constitutie, deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii
Constitutionale, instituirea unei proceduri administrative nu este contrara
principiului liberului acces la justitie, atat timp cat decizia organului
administrativ poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti. Se mai
arata ca prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 reprezinta o
concretizare a principiului liberului acces la justitie, deoarece persoanele
interesate au posibilitatea de a se adresa instantelor judecatoresti pentru a
solicita restituirea bunurilor preluate de stat fara titlu.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor constitutionale
referitoare la dreptul de proprietate privata, Avocatul Poporului considera ca
textele de lege criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constitutie, iar, pe de alta parte, arata ca
"determinarea organelor competente sa emita dispozitie motivata de
restituire este o problema de legiferare ce cade in competenta exclusiva a
legiuitorului".
Mai mult, referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art.
6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, se arata, invocandu-se jurisprudenta Curtii
Constitutionale, ca este constitutionala optiunea legiuitorului de a nu include
in domeniul public sau privat al statului bunurile ce nu au intrat in
proprietatea acestuia in temeiul unui titlu valabil, astfel incat sa poata fi
revendicate de persoanele indreptatite. Pentru aceste considerente, Avocatul
Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, cu solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata
ca, desi autorul exceptiei se refera la prevederile art. 1 alin. (1) si ale
art. 20 alin. (1) si urmatoarele din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, motivarea exceptiei priveste numai art. 1 alin. (1) si art. 20 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001, precum si prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, astfel
incat Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii
acestor prevederi legale.
Legea nr. 10/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 279 din 4 aprilie 2005, a fost modificata si completata prin titlul I al
Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,
precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Ca urmare, art. 1 alin. (1) si art. 20
alin. (1) din lege au in prezent aceeasi numerotare si urmatorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): "Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940
asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile
prezentei legi.";
- Art. 20 alin. (1): "Imobilele - terenuri si constructii - preluate
in mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in
vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie
nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a
administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar,
de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept
public, vor fi restituite persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau,
dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii
detinatoare.";
- Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si
regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, are urmatorul continut: "(2) Bunurile
preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea
consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii
acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor cuprinse in art. 21 alin. (1) si (4) si in
art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
- Art. 21 alin. (1) si (4): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime. (...)
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "(2) Proprietatea privata este
garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. (...)"
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, autorul
acesteia sustine ca textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21
alin. (1) din Constitutie, deoarece persoana indreptatita la restituirea
imobilului preluat in mod abuziv nu se poate adresa instantei de judecata,
fiind obligata sa se adreseze persoanei juridice detinatoare a imobilului.
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca acestea nu sunt intemeiate,
pentru urmatoarele considerente:
Prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicata, statueaza
asupra principiului restituirii in natura a imobilelor preluate in mod abuziv
de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din lege, imobilele - terenuri si
constructii - preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie, se restituie
persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie
motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare. Articolul 20 alin.
(1) face parte din cap. III din Lege, intitulat Proceduri de restituire, in
care se stabileste obligativitatea procedurii administrative prealabile pe care
persoana indreptatita la restituire trebuie sa o parcurga in vederea obtinerii
reparatiilor in natura prevazute de lege, adresandu-se cu o notificare
persoanei juridice detinatoare a imobilului. In egala masura, legea instituie
si controlul judecatoresc asupra actelor emise in cadrul acestei proceduri,
prevazand in art. 24 alin. (3^1) posibilitatea persoanei care se pretinde
indreptatita de a ataca decizia sau dispozitia motivata de respingere a
notificarii la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla
sediul unitatii detinatoare. Prin urmare, nu sunt intemeiate sustinerile
referitoare la incalcarea principiului liberului acces la justitie, prevazut
prin dispozitiile art. 21 alin. (1) din Constitutie.
Se mai arata ca prevederile legale criticate contravin si dispozitiilor
art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitoare la jurisdictiile speciale
administrative, prin faptul ca instituie obligativitatea persoanei indreptatite
la restituire sa se adreseze unei jurisdictii administrative, asa cum, in
opinia autorului exceptiei, este si cea reglementata prin art. 20 alin. (1) si
urmatoarele din Legea nr. 10/2001.
Curtea constata ca aceste sustineri nu pot fi retinute, deoarece Legea nr.
10/2001 instituie o procedura administrativa prealabila, ce consta in
obligativitatea persoanei indreptatite la restituire de a se adresa mai intai,
printr-o notificare, persoanei juridice detinatoare a imobilului preluat
abuziv, in vederea obtinerii reparatiilor in natura. Aceasta procedura
instituita prin lege nu are insa caracterul unei jurisdictii speciale
administrative, asa cum in mod eronat sustine autorul exceptiei de
neconstitutionalitate.
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitatii diferitelor proceduri administrative prealabile, prin
raportare la dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie, cum ar fi, de
exemplu, Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, sau Decizia nr. 272 din 24 iunie
2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 723 din 11
august 2004. Prin aceste decizii Curtea a statuat ca jurisdictiile speciale
administrative reprezinta o activitate jurisdictionala realizata de un organ de
jurisdictie ce functioneaza in cadrul unei institutii a administratiei publice
sau al unor autoritati administrative autonome, ce se desfasoara conform
procedurii imperative prevazute printr-o lege speciala, procedura asemanatoare
cu cea a instantelor de judecata, desfasurata insa paralel si separat de
aceasta. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se
instituie o procedura administrativa prealabila, cum este, spre exemplu,
procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic ori procedura notificarii
prealabile a unei autoritati, institutii sau persoane, asa cum este cea
instituita prin Legea nr. 10/2001.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a impune o schimbare a
jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele amintite isi pastreaza
valabilitatea si in cauza de fata.
Autorul exceptiei mai arata ca art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are
o redactare defectuoasa, deoarece nu face distinctie intre categoriile de
persoane juridice carora li se solicita restituirea in natura a imobilului. In
legatura cu acest aspect, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale prin
Incheierea din 29 martie 2005, art. 20 alin. (1) a fost modificat si completat
prin art. I pct. 46 cuprins in titlul I al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005,
astfel incat in redactarea actuala a legii se prevede in mod expres ca
restituirea unui imobil - teren sau constructie - preluat abuziv de stat se
poate solicita unei persoane juridice de drept public. Prin urmare, in prezent
sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale
referitoare la garantarea si ocrotirea proprietatii private, cuprinse in art.
44 alin. (2) teza intai, Curtea constata ca scopul Legii nr. 10/2001 a fost
acela de a institui masuri reparatorii in interesul proprietarilor ale caror
imobile au fost preluate in mod abuziv, nu numai prin restituirea in natura a
acestora, ci si prin stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent. Prin urmare,
textele de lege criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
II. In ceea ce priveste prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr.
213/1998, in sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege se arata ca
"aplicarea necorespunzatoare a acestei prevederi legale" favorizeaza
imposibilitatea recunoasterii dreptului de proprietate.
Curtea constata ca interpretarea si aplicarea legii sunt o problema de
competenta exclusiva a instantelor judecatoresti, care nu poate fi examinata in
cadrul controlului de constitutionalitate, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional se pronunta, in
exercitarea atributiilor sale, numai asupra constitutionalitatii actelor cu
privire la care a fost sesizata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia, exceptie ridicata de Confederatia
Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr.
4.098/CIV/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru
cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin.
(1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de acelasi autor in Dosarul nr. 4.098/CIV/2004 al
aceleiasi instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lapadat