DECIZIE Nr.
542 din 13 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 446 din 13 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Lex Societatis" - S.R.L, din Arad în Dosarul nr.
933/108/2007 al Tribunalului Arad - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei.
In acest sens, arată că pentru părţile Societatea
Comercială „Anca&Dani" - S.R.L, din Arad, Societatea Comercială
„Archasse" - S.R.L, din Arad, Societatea Comercială „MG Trading" -
S.R.L, din Pecica, Societatea Comercială „Pasztai&Pasztai" - S.R.L,
din Pecica, Societatea Comercială „WWW Weber Com" - S.R.L, din Arad,
Societatea Comercială „Euro Global" - S.R.L, din Arad, Societatea
Comercială „Frames Center" - S.R.L, din Arad, Societatea Comercială „Life
Consulting Project" - S.R.L, din Arad, Societatea Comercială „Media
Intercom" - S.R.L, din Arad şi Societatea Comercială „Strategix &
Deutsch" - S.R.L, din Arad citaţiile şi telegramele au fost returnate cu
menţiunile „mutat de la adresă", „destinatar necunoscut", nefiind
comunicată Curţii o altă adresă la care părţile să fie citate.
De asemenea, referă cu privire la adresele comunicate
de către autorul excepţiei, Societatea Comercială „Lex Societatis" -
S.R.L, din Arad şi părţile Societatea Comercială „Zahoi Legal Consult" -
S.R.L, şi Societatea Comercială „Itxdata Services" - S.R.L, din Arad, prin
care se solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.
In temeiul art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea Societatea
Comercială „Itxdata Services" - S.R.L, din Arad motivează cererea şi prin
aceea că urmează să îşi actualizeze obiectul de activitate potrivit CAEN 2,
urmând să depună dovada în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public consideră procedura
de citare îndeplinită şi solicită respingerea cererilor de amânare, apreciind
că părţile au avut suficient timp de la momentul transmiterii dosarului de
către instanţa de judecată pentru angajarea unui apărător.
Curtea Constituţională constată, în temeiul art. 14 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportat la art. 98 din Codul de procedură civilă, procedura de citare
îndeplinită şi, totodată, respinge cererile de acordare
a unui nou termen.
Preşedintele Curţii Constituţionale dispune apelul şi
în Dosarul nr. 348D/2008, având ca obiect soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Boris
Lex" - S.R.L. din Turda, Societatea Comercială „Inter Iura" - S.R.L,
din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Adviser" - S.R.L. din
Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Assistance" - S.R.L, din
Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting" - S.R.L, din
Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting" - S.R.L din
Cluj-Napoca în Dosarul n r. 5.772/1.285/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia
comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că
pentru partea Societatea Comercială „Jus Lex" - S.R.L, din Cluj-Napoca
citaţia a fost returnată cu menţiunea „mutat de la adresă", nefiind
comunicată Curţii o altă adresă la care partea să fie citată.
Totodată, referă şi cu privire la adresa comunicată la
dosar, înainte de începerea şedinţei publice, prin care avocatul Dorin
Andronic, apărător al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate Societatea
Comercială „Boris Lex" - S.R.L, din Turda, Societatea Comercială „Inter
lura" - S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Adviser"
- S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting" - S.R.L,
din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting" - S.R.L din
Cluj-Napoca, solicită, în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă, art.
24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,
acordarea unui nou termen, pentru motive medicale. Precizează că la cererea
formulată a fost ataşată o scrisoare medicală din care nu rezultă foarte clar
care este diagnosticul, data la care a fost emisă şi parafa medicului, acestea
fiind ilizibile.
De asemenea, arată că partea Societatea Comercială
„Yafatar" - S.R.L, din Cluj-Napoca a comunicat la dosar cerere de
renunţare la judecată, anexând la aceasta înscrisuri privind schimbarea
denumirii firmei şi a obiectului de activitate.
Magistratul-asistent referă şi
cu privire la adresa comunicată de partea Societatea Comercială „Eurobel
Consulting" - S.R.L. din Cluj-Napoca, prin care informează Curtea cu
privire la obiectul unic de activitate al societăţii, respectiv „selecţia şi
plasarea forţei de muncă", astfel încât aceasta apreciază că nu are interes în soluţionarea
cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 348D/2008 aflat pe rolul Curţii
Constituţionale.
De asemenea, arată că partea Baroul Cluj a solicitat,
prin adresă comunicată la dosar, cerere de judecare în lipsă a excepţiei de
neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public consideră procedura
de citare îndeplinită şi solicită respingerea cererii de amânare, apreciind că
părţile au avut suficient timp de la momentul transmiterii dosarului de către
instanţa de judecată pentru angajarea unui apărător. Totodată, apreciază că
cererea de renunţare la judecată este neîntemeiată.
Curtea Constituţională constată, în temeiul art. 14 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
raportat la art. 98 din Codul de procedură civilă, procedura de citare
îndeplinită şi respinge atât cererea de acordare a unui nou termen, cât şi
cererea de renunţare la judecată.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării
celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul
excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitate de obiect, în temeiul art. 14 şi al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 348D/2008 la Dosarul nr. 197D/2008, care
a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. In acest sens, arată că motivul de
neconstituţionalitate invocat de către autori nu priveşte textele de lege
criticate, ca atare, ci aplicarea acestora, aspect care excedează competenţei
Curţii Constituţionale. Totodată, face referire la Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007, pronunţată de
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite în Dosarul nr. 27/2006,
prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a
decis că judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să
soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare. Apreciază că
soluţia menţionată poate fi aplicată, prin analogie, şi cu privire la
declararea nulităţii unei societăţi comerciale de către tribunal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 933/108/2007, Tribunalul Arad - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată
de Societatea Comercială „Lex Societatis" - S.R.L, din Arad într-o cauză
privind acţiunea în constatarea nulităţii formulată de Baroul Arad în
contradictoriu cu autorul excepţiei şi alţii.
Prin Incheierea din 24 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 5.772/1.285/2006, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată
de Societatea Comercială „Boris Lex" - S.R.L, din Turda, Societatea
Comercială „Inter Iura" - S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea Comercială
„Legal Adviser" - S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Assistance"
- S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting" - S.R.L,
din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting" - S.R.L din
Cluj-Napoca într-o cauză privind acţiunea în constatarea nulităţii formulată de
Baroul Cluj în contradictoriu cu autorii excepţiei şi alţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că „instanţele judecătoreşti
apreciază şi aplică, în mod arbitrar, atât prevederile Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, cât şi prevederile Legii nr. 514/2003 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, conducând, astfel,
la disoluţia profesiei de consilier juridic". Arată că „prin aplicarea
arbitrară de către instanţele judecătoreşti a prevederilor criticate este lezat
dreptul de proprietate al autorilor asupra titlului profesional, denumirii societăţii, reputaţiei profesionale,
clientelei, încheierii de autorizare a societăţii, care constituie «bunuri»
conform art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale". Susţin că textele de
lege criticate „sunt neconstituţionale şi sub aspectul neclarităţii şi
nedefinirii acţiunii în nulitate", pentru care nu se prevede un termen de
prescripţie, dându-se astfel posibilitatea formulării acestei acţiuni oricând,
de către orice persoană, punându-seîn pericol stabilitatea raporturilor
juridice, echitatea şi imparţialitatea actului de justiţie. Precizează că, „în
ţările comunitare, termenul de prescriere a acţiunii în constatarea nulităţii
unei societăţi comerciale este de un an, soluţie care se impune şi în
legislaţia română, din raţiuni de identitate". Consideră că soluţionarea
acţiunii de constatare a nulităţii unei societăţi comerciale ar trebui să fie
de competenţa curţii de apel, iar nu a tribunalului, astfel cum prevăd textele
de lege criticate.
Tribunalul Arad - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile criticate nefiind contrare
dispoziţiilor constituţionale şi prevederilor din actele internaţionale invocate.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
reglementarea posibilităţii înlăturării unei neregularităţi constatate după
înmatricularea unei societăţi comerciale, pe calea acţiunii în declararea
nulităţii pusă la îndemâna oricărei persoane interesate, nu contravine prevederilor
constituţionale invocate. Astfel, statul nu poate să susţină şi să protejeze o
societate comercială al cărei obiect de activitate este ilicit, acesta
garantând doar accesul neîngrădit la libera iniţiativă, precum şi la
exercitarea acesteia. Totodată, menţionează că Legea fundamentală lasă la
latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată şi a căilor de atac
împotriva hotărârilor judecătoreşti.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere supra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 56 lit. c), art. 57 şi 58 din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17
noiembrie 2004, cu următorul conţinut:
- Art. 56 lit. c) - „Nulitatea
unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de
tribunal numai atunci când: [...]
c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;";
- Art. 57 - „Nulitatea nu
poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a
fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.";
- Art. 58 - „(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit
irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare.
Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţilor ca urmare a dizolvării se
aplică în mod corespunzător.
(2) Prin hotărârea
judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii.
(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească
oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite
Monitorului Oficial al României spre publicare
în Partea a IV-a, în extras.
(4) Asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale
până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 1 privind „Statul
român", art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 relative la accesul liber la
justiţie, art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a
proprietăţii private, art. 45 relative la libertatea economică, art. 124
privind înfăptuirea justiţiei, art. 135 privind „Economia"
şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea
proprietăţii private. Totodată, autorii invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6
privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul
Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine că prevederile criticate reglementează norme de procedură privind
constatarea de către tribunal a nulităţii unei societăţi comerciale
înmatriculate în registrul comerţului.
Autorii excepţiei susţin, în esenţă, că „prin aplicarea
arbitrară, de către instanţele judecătoreşti, a prevederilor criticate este
lezat dreptul de proprietate al acestora asupra titlului profesional, denumirii
societăţii, reputaţiei profesionale, clientelei, încheierii de autorizare a
societăţii, care constituie «bunuri» conform art.1 din primul Protocol
adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale".
Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate
invocat nu priveşte textele de lege criticate, ca atare, ci aplicarea acestora,
aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează
competenţei instanţei de contencios constituţional. Potrivit art. 2 alin. (2)
din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor [...]
care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei", alin. (3) al
aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai
asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată
[...]".
Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că
nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele de
judecată, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului
căilor de atac prevăzut de lege. In acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din
Constituţie, „Justiţia se realizează prin Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".
Totodată, critica de neconstituţionalitate se referă şi
la o omisiune legislativă, autorii excepţiei fiind nemulţumiţi de faptul că prevederile criticate sunt neclare,
întrucât nu se prevede un termen de prescripţie pentru formularea acţiunii în
constatarea nulităţii unei societăţi comerciale, în acest sens precizând că „în
ţările comunitare termenul de prescriere pentru formularea acestei acţiuni este
de un an, soluţie ce se impune şi în legislaţia română, din raţiuni de
identitate". Susţin, de asemenea, că soluţionarea acţiunii de constatare a
nulităţii unei societăţi comerciale ar trebui să fie de competenţa curţii de
apel, iar nu a tribunalului, astfel cum prevăd textele de lege criticate.
Or, examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un
atare obiect excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art.
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse
controlului". In acest sens este şi
jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, potrivit căreia aceasta nu se
poate substitui legiuitorului pentru completarea unor noi prevederi celor
instituite şi nici nu îşi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica
o normă juridică. Prin acceptarea susţinerilor autorului, în sensul deficienţei
de reglementare a normei juridice, instanţa de contencios constituţional s-ar
transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art.
61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a
ţării". Prin urmare, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa cu
privire la o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat şi nici
de a face propuneri de lege ferenda.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Lex Societatis" - S.R.L, din Arad în Dosarul nr.
933/108/2007 al Tribunalului Arad - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal şi de Societatea Comercială „Boris Lex" - S.R.L,
din Turda, Societatea Comercială „Inter Iura" - S.R.L, din Cluj-Napoca,
Societatea Comercială „Legal Adviser" - S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea
Comercială „Legal Assistance" - S.R.L, din Cluj-Napoca, Societatea
Comercială „Lex Consulting" - S.R.L, din Cluj-Napoca şi Societatea
Comercială „De Jure Consulting" - S.R.L din Cluj-Napoca în Dosarul nr.
5.772/1.285/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu